Moscova nu renunţă la sfera de influenţă în Găgăuzia. Vizita inopinantă a ambasadorului rus la Comrat

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Republica Moldova. Rusia continuă să menţină controlul în autonomia Găgăuză, încercând să creeze tensiuni în relaţia dintre Chişinău şi Comrat. De această dată, scopul Kremlinului ar fi blocarea semnării acordului  dintre Chişinău şi Comrat privind organizarea alegerilor în Adunarea Populară a Găgăuziei.

Ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău, Oleg Ozerov, a efectuat marţi, 27 mai, o vizită neanunţată la Comrat. Acesta a fost întâmpinat de bașkanul interimar al Găgăuziei, Ilia Uzun, câțiva deputați ai Adunării Populare, precum și membri ai Comitetului Executiv de la Comrat.

Vizita are loc la scurt timp după ce deputați ai Adunării Populare a Găgăuziei și activiști locali au discutat un document de compromis privind organizarea alegerilor în autonomie.

Pentru mediatizarea vizitei anbasatorului rus, au fost invitaţi doar jurnaliştii de la instituţiile de presă controlate de fugarul Ilan Şor.

Decizie de la Bruxelles pentru proprietarii de câini și pisici. Prevederile noului regulament UE

Rareș Bogdan: Copiii pot învinge Moscova. Au ceva ce Kremlinului îi lipsește

Oleg Ozerov, în vizită la Comrat/ Sursa foto: deschide.md

Autorităţile de la Comrat s-au jeluit rusului

La fel ca şi în vizitele precedente, Oleg Ozerov a avut parte de o primire prietenoasă la Comrat. Iar Ilia Uzun, președintele interimar al Comitetului Executiv al Găgăuziei, i s-a plâns lui Ozerov ca unui „frate mai mare” pe pretinse presiuni din partea Chişinăului.

”Ne exprimăm recunoștința pentru că ați venit să susțineți autonomia găgăuză. Suntem întotdeauna bucuroși să vă primim, întotdeauna suntem bucuroși să discutăm despre subiectele stringente.

Vrem să faceți cunoștință cu problemele cu care ne confruntăm. Cred că, deși citiți în mass-media despre ceea ce se întâmplă, cunoașteți că sunt puse presiuni mari pe autonomia găgăuză. Dar scopul nostru este să lucrăm în conformitate cu legea și nicidecum altfel” a declarat Uzun, referindu-se la problema desfăşurării alegerilor în autonomie.

Ulterior, şeful diplomaţiei ruse la Chişinău şi președintele interimar al Comitetului Executiv al Găgăuziei au plecat împreună să viziteze satul Baurci.

Discrepanţe la Comrat privind compromisurile făcute în raport cu Chişinăul

În urma mai multor runde de negocieri dintre Comrat şi Chişinău, părţile au ajuns la un compromis în privinţa desfăşurării alegerilor în Găgăuzia. Documentul care urmează fie semnat în timpul apropiat prevede desfășurarea alegerilor conform legislației găgăuze, în măsura în care aceasta nu contravine legislației naționale, precum și recunoașterea echivalenței dintre denumirile organelor electorale locale și naționale.

O parte din deputaţii locali s-au pronunțat pentru compromis, afirmând că Găgăuzia nu are suficient sprijin extern pentru o confruntare directă cu autoritățile centrale. Iar Turcia, unul din partenerii principali ai Găgăuziei, a recomandat Comratului să accepte dialogul cu Chișinăul.

Totuşi, mai mulţi politiceni şi activişti pro-ruşi de la Comrat s-au grăbit să citice documentul înainte de a fi semnat. Ei susţin că compomisurile făcute de partea găgăuză ar putea duce la limitarea treptată a autonomiei.

Iar Ilia Uzun a acuzat Chișinăul că încearcă să controleze viitoarele alegeri și să slăbească autonomia prin influență politică și mecanisme de verificare a candidaților.

Tensiuni între Comrat şi Chişinău privind alegerile în Găgăuzia

 Criza electorală din Găgăuzia se prelungește de mai multe luni, după ce autoritățile locale au refuzat să aplice prevederile noului Cod electoral al Republicii Moldova și să organizeze alegerile pentru AP pe 16 noiembrie 2025, conform legislației.

Mandatul legislativului local a expirat în noiembrie 2025, dar scrutinul nu a putut fi organizat la timp. Ulterior, ambele date stabilite pentru vot 22 martie și 21 iunie au fost anulate succesiv prin decizii judecătorești, ceea ce a blocat complet procesul electoral

Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională pentru a verifica constituționalitatea unor prevederi din Legea privind statutul special al Găgăuziei, în special cele care permit Adunării Populare să desemneze propriul organ electoral. La nivel parlamentar, președintele Igor Grosu a dispus constituirea unui grup de lucru pe 10 martie 2026, pentru a analiza funcționalitatea Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia în cadrul normelor constituționale și armonizarea legislației locale cu cea națională.