Sursa foto: Adunarea Populară a Găgăuziei
Din cuprinsul articolului
Republica Moldova. Procesul electoral în Găgăuzia rămâne blocat, iar autorităţile de la Chişinău şi Comrat nu au găsit deocamdată o soluţie. Reprezentanţii Chişinăului susţin că încearcă să găsească o soluţie prin dialog, însă autorităţile de la Comrat nu sunt cooperante.
Experţii susţin că în afară de criza judiciară, procesul electoral din autonomia găgăuză rămâne blocat şi din cauza factorilor destabilizatori, în special ai celor alimentaţi de Rusia.
Opinii în acest sens au fost lansate în cadrul unui club de presă organizat de către Centrul de Investigaţii Jurnalistice din Moldova. Funcţionarii şi experţii prezenţi au opinat că procesul electoral din Găgăuzia nu va fi deblocat în timpul apropiat.
Şedinţa Clubului de presă în problema alegerilor din Găgăuzia/ Captură
Precizăm că mandatul actualei componenţe a Adunării Populare din Găgăuzia a expirat în luna noiembrie a a anului trecut. Iar alegerile pentru noua componență a Adunăriiurmau să aibă loc în data de 22 martie curent.
Comisia electorală de la Comrat a anunțat imposibilitatea desfășurării scrutinului, stopând procedura de înregistrare a candidaților pentru legislativul de la Comrat. Decizia a fost motivată de hotărârea Curții Supreme de Justiție (CSJ), care a admis acțiunea Oficiului Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat și a suspendat implementarea unor decizii votate de deputații din regiune la sfârșitul anului 2025.
La moment, Adunarea Populară nu este în drept să adopte acte normative la nivel local. Totodată, autonomia nu are nici guvernator, Evghenia Guţul fiind condamnată la ani grei de închisoare în dosarul finanţării ilegale a fostului partid ŞOR.
Ce a condus la blocarea procesului electoral din autonomia găgăuză
Problema care a provocat blocarea procesului electoral în autonomie este că legislația națională nu admite existența unei Comisii Electorale Centrale a Găgăuziei sau a unor concepte precum candidat de bază sau candidat de rezervă. Deci, organizarea alegerilor de către un organ neprevăzut în lege ar putea anula rezultatele scrutinului.
Pavel Postică, vice-preşedinte al Comisiei Electorale Centrale (CEC) sa declarat că situaţia rămâne delicată, fiind încălcate drepturile constituţionale de a alege şi de a fi ales pentru 130000 de cetăţeni cu drept de vot din autonomia găgăuză.
Pavel Postică/ Sursa foto: captură
„În esenţă, problema constă în faptul că Codul electoral din autonomia găgăuză nu este armonizat la legislaţia naţională a Republicii Moldova, în speţă, la Codul electoral al Republicii Moldova.
În premieră, organele electorale din Găgăuzia sunt parte componentă a organelor electorale din Republica Moldova. Până în 2023, organele electorale de la Comrat nu erau parte din organele electorale centrale”, a precizat Postică.
Igor Enac, membru al Platformei de dialog de la Comrat, deasemenea susţine că problema constă în faptul că autorităţile din autonomie au elaborat propria lege electorală, care nu se încadrează în legislaţia Republicii Moldova.
„Găgăuzia este parte componentă a Republicii Moldova, Constituţia este legea supremă a ţării. Deci, normele electorale ale Găgăuziei trebuie să se încadreze în prevederile constituţionale”, a spus Enac.
Totodată, reprezentantul Comratului a adus acuzaţii în adresa Chişinăului, că s-a ajuns la această situaţie pentru că de-a lungul anilor „Găgăuzia a fost privită într-un context izolat sau ca pe un copil”.
Igor Enac/ Sursa foto: EvZ
„Va fi imposibil de sărit de odată dintr-o situaţie ilegală în una legală. Problema principală constă în faptul că legislaţia Găgăuziei nu a fost armonizată la timp cu legislaţia Găgăuziei”, a adăugat Enac.
„Mingea se află pe terenul Găgăuziei”
Pavel Postică a declarat că acuma depinde de autorităţile de la Comrat când ar putea fi deblocat procesul electoral: „Mingea se află pe terenul Găgăuziei”.
Funcţionarul a spus că este nevoie de dialog şi este necesar ca acest lucru să şi-l dorească şi cei de la Comrat. Potrivit lui Postică, unii deputaţi din Adunarea Populară de la Comrat au înţeles gravitatea situaţiei şi susţin iniţiativa unui dialog şi au avut loc câteva întâlniri. Totodată, ambele părţi au decis să se întâlnească peste o săptămână şi să vină cu propuneri pentru deblocarea situaţiei.
Pavel Postică a spus că Comratul ar trebui să se conformeze legislaţiei electorale naţionale. O altă cale are fi şi cea parlamentară. Însă în acest caz va dura mai mult timp până la deblocarea procesului electoral din autonomie.
Pe de altă parte, Igor Enac susţine că situaţia va rămâne complicată mai mult timp din cauza nihilismului juridic, care persistă în legislativul local de la Comrat. „Deputaţii din Adunarea Populară nu doar că nu vor să se conformeze legislaţiei naţionale. Ei nu respectă nici legislaţia regională a Găgăuziei. Sarcina Parlamentului şi a organelor centrale ale Republicii Moldova este de a asigura funcţionarea Constituţiei în autonomia găgăuză şi realizarea drepturilor electorale ale găgăuzilor”, a punctat Enac.
„Problema este cât timp această minge poate fi pe terenul Comratului. Înţelegem că problema este una delicată şi trebuie să fim atenţi, dar această situaţie nu poate dura la nesfârşit. Găgăuzia este o administraţie publică cu statut special şi ar trebui tratatată ca atare. Iar acest aspect trebuie să fie prevăzut şi în legislaţia electorală”, a declarat directorul Şcolii administrare publică din cadrul Universităţii de Stat din Moldova, Sergiu Palihovici.
De ce au fost suspendate hotârările Adunării Populare privind instituţiile electorale de la Comrat
Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a admis, pe 20 ianuarie a anului curent, recursul depus de Cancelaria de Stat și a dispus suspendarea executării hotărârilor Adunării Populare privind completarea instituțiilor electorale ale autonomiei.
CSJ a anulat decizia Curții de Apel Sud, care respinsese anterior cererea de suspendare, și a stabilit că hotărârile AP nr. 501 și nr. 502 din 16 decembrie 2025 nu pot produce efecte juridice până la examinarea completă a cauzei. Instanța a invocat „suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actelor administrative contestate”, justificând astfel aplicarea măsurii provizorii de suspendare.
Curtea a subliniat că, potrivit Codului electoral al Republicii Moldova, Consiliul Electoral Central al Găgăuziei este singurul organ electoral recunoscut, iar legislația națională nu admite existența unei Comisii Electorale Centrale a Găgăuziei sau a unor concepte precum candidat de bază sau candidat de rezervă. Deci, organizarea alegerilor de către un organ neprevăzut în lege ar putea anula rezultatele scrutinului.
Șeful Oficiului Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, Serghei Cernev, a avertizat că principalul pericol nu este doar blocarea procesului electoral, ci posibila nerecunoaștere a alegerilor de către instanțe, dacă acestea vor fi organizate de un organ electoral ilegal. Potrivit lui, situația a fost menținută intenționat pentru a crea tensiuni politice înainte de alegerile parlamentare din septembrie 2025.
