Editura Evenimentul si Capital

Un martir câmpulungean, colonelul Gheorghe Arsenescu, onorat de armată, ignorat de autorităţile locale

Autor: | | 0 Comentarii | 820 Vizualizari

Săptămâna trecută a avut loc evenimentul „Începutul sfârșitului. 1949”, cel de-al treilea episod din ciclul de conferințe dedicate mișcării anticomuniste din fostul județ Muscel (iniţiat în mai 2018), organizat la Câmpulung Muscel în ziua de 19 martie 2019, când s-au împlinit 70 de ani de la arestarea primului partizan care a acționat în zonă – studentul ţărănist dâmbovițean Traian Marinescu, zis Geagu, aghiotantul colonelului Arsenescu.

Evenimentul s-a încheiat cu semnarea unei Moțiuni, în majoritate, de câmpulungeni. Cinstirea martirilor, o datorie Documentul va fi înaintat Primăriei și Consiliului Local Câmpulung, în speranța că cele opt obiective ale acestui an comemorativ vor fi însușite de autorități și puse în practică:

– Confecționare și remontare plăcuțe semnalizatoare pe strada „Haiducii Muscelului”, dispărute din 2013, în ciuda petiţiilor înaintate oficial, în mod repetat, pentru remedierea unei situaţii cel puţin jenante

– Actuala tramă stradală să includă străzile: Locotenent-colonel Martir GHEORGHE ARSENESCU, Inginer Martir NICOLAE VASILESCU-COLORADO, Contesa LIVIA DYMSZA MAIORESCU și Mareșal EDUARD RYDZ-SMIGLY

– Înfințarea în cadrul Muzeului Municipal a unei săli dedicate rezistenței armate anticomuniste din județul Muscel

– Cetățenie de onoare pentru doamna ELENA ION, născută ARNĂUȚOIU, care împlinește 100 de ani (decorată de Preşedintele Iohannis în 2016)

– Cetățenie de onoare post-mortem pentru locotenent-colonelul martir GHEORGHE ARSENESCU

– Cetățenie de onoare post-mortem pentru inginerul martir NICOLAE VASILESCU-COLORADO

– Cetățenie de onoare post-mortem pentru contesa LIVIA DYMSZA MAIORESCU

– Monument în Piața Centrala (latura dinspre Muzeul Municipal) dedicat locotenent-colonelului martir GHEORGHE ARSENESCU (executat în 1962) și celorlalte trei persoane executate anterior, în 1950 și 1952.

”Haiducii” români, iubiți și în Lituania

Dintre cele cinci mesaje de salut citite în plen, primite de organizatori din partea Academiei Române, Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Fundaţia Academia Civică, Memorialul Victimelor Comunismului şi Rezistenţei. Cel al diplomatului Arvydas Pocius, ambasadorul Republicii Lituania, se detaşează prin semnificaţii. Reproducem un fragment:

„Doamnelor şi Domnilor,

Distinşi oaspeţi,

Vă rog să îmi permiteţi să salut deschiderea Conferinţei Naţionale “Rezistenţa armată anticomunistă musceleană. Gheorghe Arsenescu şi oamenii săi. Episodul III: Începutul sfârşitului (1949)”, organizată la Primăria Câmpulung Muscel de Centrul de Cercetări Istorice “Preot Gheorghe I. Cotenescu”, condus de Dl. Radu PetrescuMuscel.

Sunt ferm convins că Românii pot înţelege spiritul şi mentalitatea lituanienilor pentru că ambele naţiuni au suferit în timpul regimului comunist. Prima ocupaţie sovietică (1940-1941) a condus la crearea unei mişcări de rezistenţă iar partizanii lituanieni au început să acţioneze în 1944-1945 (la începutul celei de-a doua ocupaţii) pe întreg teritorul Lituaniei. În istoria Lituaniei, ei sunt cunoscuţi pentru vecie ca “Fraţii din pădure”. În timp, grupurile de luptători pentru libertate s-au structurat mai bine şi, în final, în 1949, în februarie, s-au centralizat în Uniunea Luptătorilor Lituanieni pentru Libertate, sub conducerea Generalului JONAS ZEMAITIS, nume de cod VYTAUTAS. Pentru a-i onora memoria, Parlamentului Lituaniei a proclamat anul 2019 Anul Generalului JONAS ZEMAITIS, Preşedintele Uniunii Luptătorilor Lituanieni pentru Libertate şi Preşedinte al Lituaniei, fiind recunoscut postum în martie 2009.”

Premiu pentru studiul vieții preoților militari români

Evenimentul a fost marcat de două situaţii contrastante: lipsa totală a autorităţilor (primar, viceprimar, consilieri locali), contrabalansată de prezenţa vânătorilor de munte şi a preotului de garnizoană, care a oficiat un scurt serviciu religios, dedicat în primul rând celor patru persoane executate: TRAIAN (Marinescu, zis Geagu – 1950), IOAN (Dumitrache – 1952), NICOLAE (Mihăilescu, 1952) şi GHEORGHE (Arsenescu, 1962), ultimii trei fără morminte la care să poată fi măcar pomeniţi. Nume intrate de azi în veşnicie, alăturându-se astfel, simbolic, sutelor de mii de martiri înregistraţi pe răbojul crimelor comunismului în România „democrată”. În condiţiile în care oraşul „revoluţionar” Câmpulung Muscel, la 30 de ani de la aparenta cădere a comunismului, continuă să rămână fără un monument distinct, dedicat rezistenţei armate anticomuniste din oraş şi împrejurimi.

La final, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” (Filiala Bucureşti), a anunţat asistenţa - în avanpremieră - că va propune, cu prilejul ceremoniei acordării Premiilor A.N.C.E.R.M. pe anul 2018 la Muzeul Naţional Militar Ferdinand I din Bucureşti, extinderea premiilor pe care A.N.C.E.R.M. le oferă cu un altul, care va purta numele bunicului său matern, Preotul căpitan Gheorghe I. Cotenescu, în valoare de 250 Euro. Premiul va fi acordat celor mai valoroase lucrări despre preoţii militari români (ofiţeri) din prima şi din cea de-a doua conflagraţie mondială. În acest scop, din juriul competiţiei va face parte şi reprezentantul autorizat al Secţiei Asistenţă Religioasă din cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

„Păunașul codrilor” a rămas în gândurile contemporanilor

„Adevărata istorie a țării noastre îl plasează pe locotenent-colonelul Gheorghe Arsenescu în grupul select al ofițerilor superiori ai fostei Armate Române cu rol primordial în rezistența armată anticomunistă din România, cu nimic mai prejos de militari de elită din țări precum Lituania și Polonia, căzute sub nefasta Cortină de Fier.

Gheorghe Arsenescu, câmpulungeanul cu care ne mândrim, a fost un ofițer de carieră de o vitejie rar întâlnită, cu o putere de muncă prodigioasă. De la el nu ne-au rămas cărți ca să fie inclus, poate, în istoria literaturii. Doar faptele, pentru care «Păunașul codrilor», cum era supranumit în Muscel, a rămas mult timp doar în gândurile contemporanilor, căci doar gândurile mai rămăseseră libere, cât de cât, în timpul regimului comunist”, a punctat unul dintre organizatori.

În cadrul evenimentului au fost prezentate comunicări stiințifice deosebit de interesante și câteva filme de scurt metraj, după cum urmează:

– Trailere despre Rezistența armată anticomunistă din LITUANIA („Frații din păduri” / „Forests Brothers”) și POLONIA („Neînfrânții / „The Unconquered”) – Prof. Ion Ștefan, director Scoala Gimnazială „Nicolae Simonide”, Pitesti

– „Colonelul martir Gheorghe Arsenescu” – Radu Petrescu-Muscel, publicist, București – „Începutul sfârșitului. 1949” (cu fotografii și hărți)

– Paula Romanescu, profesoară de limba franceză, București – Florilegiu de poezie carcerală

– Liviu Țăranu, cercetător CNSAS, Bucuresti – „Vasile Motrescu. Fișă biografică”

– Cosmin Budeanca, cercetător IICCMER, București – “Organizația anticomunistă „Liga Națională Creștină” (Garda Albă), între istorie și memorie. Leonida Bodiu. Bistrița-Năsăud” – comunicare prezentată de Radu PetrescuMuscel

– Radu Petrescu-Muscel, publicist, București – „Maiorul Nicolae Dabija, eroul-martir al Țării Moților”

– Ileana Mateescu, profesoară, Drobeta Turnu-Severin - „… 4 tineri…; Nicolae Ciurică, “ultimul partizan”; Colonelul Ioan Uță și organizația sa din Munții Banatului”

Dezbaterea s-a bucurat de o prezență semnificativă: Octav Bjoza – președinte AFDPR, subsecretar de Stat; dr. Corneliu Zeană – președinte AUPRCR; Sergiu Rizescu – vicepreședinte AFDPR, presedinte Filiala Argeș; prof. Ilie Popa – președinte Fundația Culturală “Memoria” Filiala Argeș; P.C. Păr. Protopop Petre Moțoianu și P.C. Pr. colonel Gheorghe Nicolescu (confesor Garnizoană).

Liviu Dragnea, lovitura DURA pentru Viorica Dancila! I-a spus-o de fata cu toata lumea!




Stirile zilei

Alte articole din categoria: Evenimentul istoric

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI