Şefii diplomaţiei din UE au susţinut ieri, în ciuda diviziunilor, reînceperea discuţiilor pe tema unui acord de parteneriat cu Rusia, renunţând astfel la singura măsură concretă luată de blocul comunitar împotriva Moscovei, după războiul din Georgia, din vara acestui an.
Decizia a fost luată fără acordul Lituaniei, care şi-a menţinut până în ultimul moment opoziţia, fără a beneficia însă de dreptul de veto. Reluarea negocierilor pentru acordul care acoperă relaţiile politice, economice şi comerciale dintre Europa şi principalul său furnizor de energie va fi discutată la Summitul UE-Rusia de vineri, de la Nisa. Majoritatea statelor care susţineau reluarea tratativelor a fost întărită decisiv ieri-dimineaţă, de Marea Britanie şi Suedia, care au avertizat însă că decizia lor nu implică „normalizarea“ relaţiilor cu Moscova. Declaraţia semnată de miniştrii de externe din cele două ţări, David Miliband şi Carld Bildt, oferea un răspuns omologului rus, Serghei Lavrov, care saluta, într-un interviu, tocmai „normalizarea“ relaţiilor cu Europa. Tensiuni şi rachete Polonia şi Lituania au insistat, săptămâna trecută, că, prin menţinerea a mii de soldaţi ruşi în Osetia de Sud şi Abhazia, Moscova arată că nu respectă angajamentele asumate cu UE.
Tensiunile au crescut săptămâna trecută, când preşedintele rus Dmitri Medvedev a sugerat că Moscova ar putea instala rachete în enclava Kaliningrad, aflată la graniţa cu Polonia şi Lituania, ca o reacţie la scutul antirachetă american, plănuit în Europa.
Alte îngrijorări au fost semnalate inclusiv în declaraţia comună Marea Britanie-Suedia de ieri, care a observat că trupele ruse nu s-au retras încă pe poziţiile deţinute înainte de izbucnirea conflictului din Georgia.
Atât şeful diplomaţiei franceze Bernard Kouchner, cât şi comisarul european pentru relaţii externe Benita Ferrero-Waldner au subliniat, însă, că problemele din relaţia cu Rusia vor fi mai eficient abordate în cadrul unor negocieri.
Recomandările noastre
