Premiul Saharov pentru libertatea de gândire a fost acordat Curţii Penale Internaţionale. Decizia Parlamentului European stârnește reacții dure la Washington

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Premiul Saharov pentru libertatea de gândire a fost acordat Curţii Penale Internaţionale (CPI), decizia fiind anunţată joi de preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola. Această distincție vine la scurt timp după ce şi Premiul Nobel pentru Pace a fost obţinut anul acesta de o fostă judecătoare a instanței de la Haga, instituție pe care preşedintele american Donald Trump doreşte să o vadă desfiinţată, comnform Reuters.

„Uniunea Europeană se bazează pe respectarea multilateralismului şi a instituţiilor internaţionale, iar acest premiu recunoaşte munca importantă depusă de Curte pentru a asigura respectarea dreptului şi a justiţiei la nivel internaţional”, a declarat Roberta Metsola în plenul de la Strasbourg, stârnind aplauze şi ovaţii din partea europarlamentarilor.

Cu sediul în Ţările de Jos, la Haga, şi având în componență 125 de state membre, Curtea Penală Internaţională are misiunea de a judeca persoanele acuzate de cele mai grave atrocităţi la nivel mondial, respectiv crime de război, crime împotriva umanităţii şi genocid.

Premiul Saharov pentru libertatea de gândire a fost acordat Curţii Penale Internaţionale

Distincția oferită de Parlamentul European vine într-un moment extrem de complicat pentru instituție.

Călin Georgescu, mai aproape de ieșirea din arest. Av. Sinescu: „Mă aștept la o soluție corectă, respingerea contestației DIICOT!”

Internetul, în pericol. Inclusiv site-uri guvernamentale au fost închise

Acest premiu vine într-un moment în care Curtea se confruntă cu „provocări fără precedent”, a subliniat preşedinta acesteia, judecătoarea Tomoko Akane, după ce a mulţumit Parlamentului European, relatează AFP.

Alegerea a provocat valuri de satisfacție în rândul grupurilor politice europene care au susținut candidatura instanței.

„Este un moment istoric”, a declarat Chloé Ridel, din grupul Socialiştilor şi Democraţilor (S&D), văzând în acest gest „un mesaj de speranţă şi de rezistenţă la adresa lui Donald Trump”.

Propunerea a fost sprijinită încă de la început de stânga şi centrul politic din Parlamentul European. În schimb, o parte a extremei drepte şi în special dreapta au propus recompensarea opozantului tanzanian Tundu Lissu.

Şefa social-democraţilor, Iratxe Garcia Perez, a salutat o „victorie pentru justiţia internaţională şi o înfrângere pentru autocraţi”.

Tensiuni majore între Washington și Curtea de la Haga

Decizia Parlamentului European de a susține CPI vine pe fondul intensificării atacurilor venite din partea Statelor Unite la adresa instanței internaționale.

La data de 9 octombrie, Washingtonul a anunţat noi sancţiuni împotriva CPI, măsuri concepute pentru a-i paraliza activitatea zilnică. Anunțul a venit la doar câteva ore după decernarea Premiului Nobel pentru Pace uneia dintre fostele judecătoare ale Curții, sud-africana Navi Pillay.

Preşedintele american Donald Trump, care considera că distincția Nobel ar fi trebuit să-i revină lui, a criticat dur decizia, calificând-o drept „ruşinoasă”. La rândul său, secretarul de stat Marco Rubio a promis să demonteze „cărămidă cu cărămidă” instanța de la Haga, pe care a descris-o drept un „tribunal în afara legii”.

Conflictul dintre Trump și CPI a escaladat în urma punerii sub acuzare a premierului israelian Benjamin Netanyahu pentru intervenţia militară din Gaza. Instanța internațională a emis un mandat de arestare pe numele liderului israelian, acuzat de crime de război şi crime împotriva umanităţii.

Donald Trump / sursa foto: arhiva EVZ

În acest context tensionat, Uniunea Europeană a deplâns sancţiunile „profund regretabile” impuse de Statele Unite împotriva Curţii Penale Internaţionale şi a ferm reafirmat angajamentul de a sprijini instituţia în îndeplinirea misiunilor sale.

Cine s-a mai aflat în cursa pentru Premiul Saharov

Ediția de anul trecut a Premiului Saharov a fost adjudecată de doi jurnalişti închişi în Belarus şi Georgia, Andrzej Poczobut şi Mzia Amaghlobeli. Poczobut, jurnalist polonezo-belarus reţinut de autorităţile de la Minsk în 2021, a fost eliberat în aprilie 2026 în cadrul unui schimb de deţinuţi coordonat de Statele Unite.

În cursa din acest an, pe lângă Curtea Penală Internaţională, s-au mai aflat opoziţionistul tanzanian Tundu Lissu şi surorile Taraneh şi Romina Rahimi, două activiste iraniene încarcerate în ţara lor după ce au participat la protestele antiguvernamentale din Isfahan din ianuarie. Una dintre surori a fost condamnată la pedeapsa cu moartea.

Selecția celor trei finaliști a fost realizată joi de către liderii grupurilor politice din Parlamentul European.

Lider al partidului de opoziţie Chadema din Tanzania, Tundu Lissu, în vârstă de 58 de ani, a fost arestat în aprilie 2025. Acesta riscă pedeapsa capitală dacă va fi găsit vinovat de trădare, fiind acuzat de incitare la boicotarea alegerilor din octombrie 2025. Politicianul, care a trăit ani de zile în exil, a supravieţuit unei tentative de asasinat în Tanzania în anul 2017, atac pe care l-a atribuit activității sale politice.

Ceremonia oficială de decernare la Strasbourg

Creat în anul 1988 în onoarea disidentului sovietic şi fizicianului nuclear Andrei Saharov (laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1975), Premiul Saharov include și o recompensă financiară în valoare de 50.000 de euro.

Parlamentul European va organiza ceremonia oficială de decernare a premiului pe data de 16 decembrie, în plenul de la Strasbourg.