CCR a constatat conflictul dintre Guvern și Parlament pe tema SAFE. Sesizarea a vizat ordonanța de urgență

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis joi că a existat un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, în legătură cu adoptarea ordonanței de urgență privind Programul SAFE. Sesizarea a fost depusă de Sorin Grindeanu, care a solicitat CCR să stabilească măsurile necesare pentru restabilirea ordinii constituționale.

Disputa vizează adoptarea OUG nr. 38/2026, în condițiile în care Guvernului i-a fost retras sprijinul parlamentar prin moțiunea de cenzură din 5 mai 2026. Un alt aspect reclamat a fost faptul că ordonanța a reglementat soluții legislative care se aflau deja în dezbaterea Parlamentului.

De unde a pornit conflictul

În sesizarea adresată Curții Constituționale, Sorin Grindeanu a susținut că Executivul a încălcat prevederile constituționale prin adoptarea și publicarea ordonanței de urgență după retragerea încrederii Parlamentului.

Documentul invocă două conduite considerate neconstituționale: emiterea actului normativ după votarea moțiunii de cenzură și intervenția Guvernului asupra unor măsuri legislative aflate deja în procedură parlamentară.

Călin Georgescu, mai aproape de ieșirea din arest. Av. Sinescu: „Mă aștept la o soluție corectă, respingerea contestației DIICOT!”

Internetul, în pericol. Inclusiv site-uri guvernamentale au fost închise

„Conflictul juridic de natură constituțională este generat de două conduite neconstituționale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului României: adoptarea și transmiterea spre publicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituție, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competențe de legiferare delegată; reglementarea prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluții legislative care se aflau deja în procedură parlamentară - în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a ședințelor plenului la Camera Deputaților și, respectiv, la Senat - transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituțional și prin nesocotirea, în același timp, a obligației de loialitate constituțională față de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a țării”, se susținea în sesizare.

sursa: daad.de

Guvernul a adăugat 12 articole în ziua votării moțiunii de cenzură

Un alt argument prezentat în sesizare se referă la modificările aduse proiectului de ordonanță în dimineața zilei de 5 mai, când Parlamentul a dezbătut și votat moțiunea de cenzură. Potrivit documentului, proiectul inițial a fost extins prin introducerea a 12 articole noi.

Sesizarea face trimitere și la expunerea de motive a legii de aprobare a ordonanței, care ar fi menționat explicit motivul pentru care au fost introduse completările înaintea votului parlamentar.

„Expunerea de motive a legii de aprobare recunoaște explicit că ‘Completările aduse în ședința de Guvern Ordonanței de urgență au fost motivate de importanța și urgența reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moțiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanțe de urgență pe perioada interimatului’. Concluziv, prin conduita sa, Guvernul nu doar că intervine într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci anticipează și substituie rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului și afectând echilibrul constituțional dintre puterile statului, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție”, aprecia președintele Camerei Deputaților.

Sesizarea a invocat rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare

Potrivit argumentelor prezentate în document, adoptarea ordonanței ar fi afectat rolul Parlamentului în procesul legislativ și echilibrul dintre puterile statului. Reclamantul a susținut că Guvernul a intervenit asupra unor soluții aflate deja în dezbatere, în loc să lase procedura parlamentară să continue.