Şeful statului sugerează că responsabili pentru "răul făcut României" ar fi unii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, care "se cred dumnezei".

Preşedintele Traian Băsescu a criticat dur justiţia din România şi în special Consiliul Superior al Magistraturii despre care a afirmat că a făcut cel mai mult rău românilor şi a decredibilizat ţara.

"Nu există niciun sistem de justiţie în interiorul UE care să fi făcut atâta rău vreunei ţări cât rău a făcut justiţia din România românilor şi României", a afirmat, ieri, preşedintele Băsescu într-o conferinţă de presă.

Şeful statului a făcut aceste afirmaţii în contextul în care există întârzieri în privinţa reformării justiţiei, obligaţii asumate faţă de Comisia Europeană (CE). În opinia sa, lipsa de reformă din justiţie a oferit unor state europene pretextul de a bloca aderarea României în spaţiul Schengen.

Traian Băsescu a afirmat că există state care condiţionează integrarea în Schengen de îndeplinirea obiectivelor din Mecanismul de Verificare şi Cooperare (MCV), deşi "din punct de vedere tehnic" România este pregătită.

Credibilitatea, Pivniceru şi Costiniu

Preşedintele a afirmat că în următorul raport CE privind îndeplinirea obiectivelor MCV, toate instituţiile monitorizate "vor fi cotate pozitiv, mai puţin CSM". Şeful statului spune că parlamentul şi-a îndeplinit obligaţiile aprobând legea micii reforme în justiţie şi legea ANI.

Băsescu a precizat că parlamentul mai are o singură restanţă şi anume votul din Camera Deputaţilor pentru cele două dosare în care sunt cercetaţi deputaţii Monica Iacob Ridzi şi Dan Păsat.

"E greu de înţeles cum o instituţie formată din judecători face atâta rău din punct de vedere al credibilităţii vreunei ţări. La judecători te aştepţi la mai mult, dar asta este, avem o justiţie independentă, care consideră că ei i se cuvine tot, iar de români nu-i pasă", a spus şeful statului.

Băsescu a admis că "sunt foarte mulţi judecători dedicaţi meseriei lor, gata să-şi facă datoria". "Din păcate în vârful lor e o structură care reprezintă justiţia şi care face mult rău românilor şi României, oricât s-ar supăra şi doamna Pivniceru şi doamna cu soţul arestat, Costiniu. Le place, nu le place, ăsta e adevărul", a spus el.

Şeful statului a afirmat că "CSM nu a funcţionat corespunzător în mandatul trecut şi a dus România acolo unde a adus-o din punct de vedere al credibilităţii justiţiei". "Răul" a fost făcut "din nepăsare, din credinţa că sunt dumnezei şi din dispreţ şi pentru interesul naţional", susţine Băsescu.

Legitimitatea CSM, sub semnul întrebării

Traian Băsescu a adus în discuţie şi legitimitatea realegerii în CSM a trei dintre membri, deşi legea prevede dreptul la un singur mandat. "Din păcate, s-au făcut nişte interpretări discutabile care pun sub semnul întrebării şi la CE, dar şi în faţa justiţiei româneşti legitimitatea câtor va membri ai CSM, cei care nu au înţeles sau au interpretat altfel prevederea din lege că nu poate avea nimeni mai mult de un mandat de 6 ani la CSM", a spus preşedintele.

El a reproşat, totodată, că "sunt judecători care au considerat că pot avea două mandate, ceea ce pune sub semnul întrebării şi legitimitatea CSM, şi credibilitatea acestei instituţii". "La judecători te aştepţi la mai mult. Dar asta e. Avem o justiţie independentă, care consideră că ei i se cuvine tot, iar de români nu-i pasă." TRAIAN BĂSESCU, preşedintele României

CONSILIER RACOLAT DE SECURITATE

"Ce să-i fac lui Gătej? O să vorbesc cu ea"

Foarte critic în privinţa justiţiei, preşedintele Traian Băsescu a evitat însă subiectul racolării de către Securitate, în 1989, a unuia dintre actualii săi consilieri. Este vorba de Corina Alexandrina Gătej, sfătuitoarea sa privind mediul de afaceri, al cărei nume a fost vehiculat la un moment dat inclusiv ca variantă de prim-ministru.

O adeverinţă emisă de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii arată că Gătej a fost racolată de Securitate în septembrie 1989, sub numele de cod "Florina".

Fiind absolventă a Facultăţii de Cibernetică din cadrul Academiei de Ştiinţe Economice, apoi, pe rând, economist la Fabrica de Pielărie din Târgu-Mureş şi director de export la Fabrica de Pielărie din Sebeş, Alexandrina Gătej a fost recrutată, "în 1989, pe linie de contrainformaţii în sectoarele economice".

Cum în arhiva CNSAS nu s-au identificat documente care să arate dacă a dat sau nu vreo notă informativă, decizia finală a fost de necolaborare cu Securitatea. "Dacă e decizie de necolaborare, ce vreţi să-i fac? A colaborat cu Securitatea sau nu? Vreau să discut cu dânsa şi să văd hotărârea CNSAS", s-a eschivat ieri preşedintele în cazul acesteia.

Extrem de discretă în ce priveşte declaraţiile publice, Gătej nu a comentat nici ea situaţia, precizând doar că nu are nimic să-şi reproşeze, "atât în plan profesional, cât şi uman".