Şefii Educaţiei din Europa şi nu numai se întâlnesc zilele acestea la Bucureşti la un eveniment considerat drept "summit-ul NATO al educaţiei". Ei stabilesc ţintele sistemului de educaţie pentru următorii ani.

Toţi cei peste 500 de participanţi ai Conferinţei Ministeriale Bologna, care se des făşoară pentru două zile la Palatul Parlamentului, par să afirme la unison că educaţia este soluţia pentru ieşirea Europei din criză. Mai multe şanse la un loc de muncă pentru tineri Preşedintele Traian Băsescu şi ministrul Educaţiei Cătălin Baba au dat, ieri, startul Conferinţei Ministeriale Bologna şi Bologna Policy Forum, un eveniment-cheie pe agenda educaţiei. În cadrul întâlnirii, miniştrii vor adopta Strategia de mobilitate Bologna care prevede că, până în 2020, 20% dintre absolvenţii de învăţământ superior din Europa îşi vor fi petrecut o parte a studiilor în străinătate, în conformitate cu cadrul de referinţă european pentru mobilitatea învăţământului superior, adoptat în noiembrie 2011. Atât oficialii români cât şi reprezentanţii din 100 de ţări le promit tinerilor oportunităţi mai bune şi mai multe şanse de a-şi găsi un loc de muncă. În timp ce preşedintele Traian Băsescu a invocat necesitatea unor stimulente materiale pentru universităţile preocupate de creşterea angajabilităţii studenţilor lor, ministrul Educaţiei i-a îndemnat pe omologii săi să reziste presiunii de a izola sistemul Bologna între graniţele Europei. "Procesul Bologna nu are voie să sufere de eurocentrism", a spus Baba. Acesta a mai adăugat că fiecare ministru al Educaţiei e dator să contribuie "la creşterea economică şi la crearea de locuri de muncă". Despre importanţa învăţământului în reconstruirea economiei globale a vorbit şi Comisarul european pentru Educaţie, Androulla Vassiliou. "Europa se confruntă cu o criză excepţională. E vital ca factorii de decizie europeni să articuleze opinia că educaţia e cheie pentru creştere economică", a explicat Vassiliou. În opinia sa, reforma sistemelor educaţionale nu poate să se producă, decât prin investiţii consistente în universităţi. Bologna, pe scurt România face parte din sistemul educaţional Bologna din 1999. Studenţii au marele avantaj de a le fi recunoscută diploma în toate ţările Uniunii Europene. Un an universitar echivalează cu 60 de credite de aceeaşi valoare în toate universităţile UE. Astfel, tinerii îşi pot continua studiile peste hotare, la acelaşi profil, fără a da vreo diferenţă. Citiţi şi:

• „Summitul NATO al Educației” a început la București. Traian Băsescu: „Resursele naturale să fie folosite în cercetare”