Timişorenii sunt aşteptaţi sâmbătă să participe la sărbătoarea Străzii Mercy, din centrul istoric al oraşului.
Evenimentul este organizat de Asociaţia culturală Ariergarda, care în ultimii doi ani i-a obişnuit pe timişoreni cu asemenea maniestări. Astfel, în 2008, a fost sărbătorită strada Emanoil Ungureanu, iar anul trecut a fost rândul altei străzi din cartierul Cetate, Eugeniu de Savoya.
Rituri urbane, istorie şi poveşti ale oamenilor
Astăzi (vineri) câţiva elevi de la "Liceul CD Loga", îmbracaţi în straie de epocă, s-au transformat în apozii Ariergardei şi au vestit, cu toboşari, că sâmbătă, întreaga desfăşurare de forţe va începe la ora 11.00 cu o lecţie de istorie.
Doctorul în istorie Ioan Haţegan, un foarte bun cunoscător al poveştilor Timişoarei, va povesti lucruri necunoscute despre cine a trăit şi mai ales cum în frumoasele clădiri de pe strada Mercy.
La prânz toată lumea se va muta în Agoră, care va fi "construită" cu scaune împrumutate de la Casa de Cultură între Muzeul de Artă şi librăria Cărtureşti, spre Piaţa Unirii, după cum afirmă scriitorul Daniel Vighi, unul dintre promotorii evenimentului. În Agoră, antropologul Otilia Hedeşan şi istoricul Victor Neumann vor capta atenţia publicului cu rituri urbane şi istoria locului. Tot în Agoră sunt programate şi restul evenimentelor, ce vor gravita în jurul picturii, muzicii şi literaturii.
"O comunitate stradală"
"Prin toate acestea milităm de fapt pentru pietonizarea acestei zone din centrul oraşului şi în al doilea rând pentru implicarea resurselor facultăţilor şi liceelor artistice din oraş. Scoatem în stradă, astfel, într-un sens pozitiv, studenţii şi elevii facultăţilor, respectiv ai liceelor de artă", a declarat Daniel Vighi.
Astfel, studenţii artişti îşi vor scoate şevaletele ca să picteze strada Mercy, iar studenţii de la Muzică şi elevii Colegiului Naţional de Artă "Ion Vidu" vor susţine concerte de stradă.
De asemenea, timişorenii vor avea parte şi de un maraton literar, în cadrul căruia cunoscuţi scriitori contemporani, precum Robert Şerban, Cornel Ungureanu, Adrian Bodnaru sau Daniela Raţiu, îşi vor lectura creaţiile despre Strada Mercy.
Reprezentanţii Ariergarda doresc să instituie o "comunitate stradală" de oameni conştienţi că numele străzii lor are în spate istorie şi că fiecare loc e plin de poveste.
"Intenţia noastră este punerea în valoare a clădirilor de patrimoniu şi a unor zone care poartă nişte nume emblematice, Eugeniu de Savoya, bunăoară, Florimund de Mercy, au fost eroi întemeietori ai urbei şi ai provinciei", explică scriitorul Viorel Marineasa.
Liantul cultural va fi întregit de statuile vivante ale Camarillei Culturale şi de momente cu marionete puse în scenă de Teatrul Merlin.
PROGRAM
Prelegeri, concerte şi teatru de stradă
- 11.00 - prezentarea clădirilor istorice de către istoricul Ioan Haţegan
- 12. 00 - prelegeri în Agora, susţinute de antropologul Otilia Hedeşan şi istoricul Victor
- Neumann
- 13.00 - "Pictura străzii", ateliere de creaţie ale studenţilor de la Facultatea de Arte
- 13.00 - "Muzica străzii", cu elevi de la colegiul "Ion Vidu" şi formaţia "Percutissimo" a
- Facultăţii de Muzică
- 14.30 - maraton de lecturi literare
- 16.00 - "Teatrul străzii", cu actorii Teatrului pentru tineret Merlin
ISTORIE
Mercy, primul guvernator al Banatului
Claudius Florimund de Mercy d'Argenteau, cunoscut şi sub numele de Contele Mercy (1666 -1734), a fost feldmareşal imperial şi a activat un timp ca general în armata lui Eugeniu de Savoya. Între anii 1716 şi 1734, a fost guvernator militar şi civil al Banatului, practic fiind primul guvernator militar al provinciei şi întemeietorul Timişoarei moderne.
Potrivit istoricilor, ambiţia lui a fost aceea de a face din Timişoara cel mai frumos oraş din Imperiu. Contele de Mercy a conceput planul de sistematizare a oraşului, a construit fortificaţiile, a reorganizat transportul, poşta şi comerţul şi a regularizat cursul Begăi, încurajând dezvoltarea industrială a oraşului, prin cartierul Fabric.