Pe baza unor simple investigaţii ale sângelui se poate stabili dacă hormonii stresului sunt peste limitele normale.
Aşa cum vă testaţi nivelul zahărului ori pe cel al grăsimilor din sânge, tot astfel puteţi vedea cum staţi cu stresul. Printr-o simplă analiză a sângelui, medicii endocrinologi pot determina nivelul cortizolului din organism, acel hormon pe care glandele suprarenale îl secretă în momentele de tensiune, ca reacţie de apărare. Un astfel de test costă între 30 şi 36 de lei, dar nu este o analiză care se face în mod obişnuit, precum glicemia ori colesterolul. La astfel de investigaţii apelează persoanele care suferă de oboseală cronică, cele care slăbesc brusc, li se colorează intens pielea, au tensiunea foarte scăzută ori fac hipoglicemie, simptome ce pot semnala dereglări în funcţionarea glandei suprarenale. În ţări precum Olanda, testele care arată nivelul stresului se fac, uneori, ca amuzament, în staţiunile turistice. Stresul cronic „seacă“ rezervele de cortizol În cazul persoanelor stresate, valorile cortizolului se menţin crescute pe tot parcursul zilei. Tensiunea arterială creşte şi ea.
Atunci când cortizolul este crescut (peste 20 de micrograme/dl) se fac, pentru verificare, şi aşa-numitele probe de inhibiţie. Dacă, după acestea, cortizolul scade, poate fi vorba despre un răspuns al glandei suprarenale la o situaţie stresantă. Dacă se menţine crescut şi pacienţii nu răspund la probele de inhibiţie, avem de-a face cu un exces de cortizol, întâlnit şi la persoanele care au probleme cu glanda suprarenală. Când stresul devine cronic, rezervele de cortizol scad. Astfel, dacă iniţial secreţiile sunt ridicate, în timp, ele devin inexistente.
„Se fac tratamente cu hormoni de sinteză, însă aceste situaţii sunt întâlnite în cazul unor boli grave ale glandei suprarenale şi ale hipofizei, nu la oamenii afectaţi de problemele de peste zi“, precizează endocrinologul Laura Iconaru. Depresivii şi obezii, la risc Specialistul a observat un nivel crescut al cortizolului în special la persoanele obeze, care au tendinţa de izolare, precum şi la cele depresive. „Şi la pacienţii cu infecţii pot apărea dereglări ale acestui hormon, fiindcă orice boală reprezintă un stres pentru organism“, adaugă endocrinologul. Valorile normale ale cortizolului sunt de până în 20 de micrograme pe decilitru. Pentru verificarea nivelului cortizolului se pot face şi probe de urină, în care se caută diverşi compuşi. Probele de sânge se iau dimineaţa, în jurul orei 8.00, iar cele de urină, pe parcursul unei zile. Rezultatele se primesc în maximum o săptămână. BIOLOGIC Cortizolul, substanţa care ne face mai activi În mod normal, secreţia de cortizol (hormonul stresului) ar trebui să fie crescută dimineaţa, între orele 6.00 şi 8.00. „Aşa se şi explică de ce în primele ore ale zilei suntem foarte activi şi avem mai multă energie pentru a ne rezolva problemele“, spune medicul endocrinolog Laura Iconaru, de la Institutul Parhon din Bucureşti.
Pe parcursul zilei, nivelul de cortizol scade treptat, iar seara are valorile cele mai mici. În cazul persoanelor care lucrează noaptea, ritmul veghe-somn se inversează, ceea ce duce şi la modificarea secreţiei de cortizol. „Cei care au acest ritm de lucru pe o perioadă îndelungată îşi revin foarte greu. Ritmul veghe-somn este greu de reechilibrat“, explică medicul Laura Iconaru.
Cei care nu au un ritm veghe-somn bine stabilit sunt copiii mai mici de 3 ani. „Abia după această vârstă se formează ritmul circadian. Aşa se şi explică de ce copiii mici nu dorm cum trebuie şi se trezesc în timpul nopţii“, mai spune medicul.
Recomandările noastre
