Tehnici de amânare în procesele "istorice". Cum se joacă Mazăre şi Copos cu dosarele
- Virgil Burl ă
- 30 octombrie 2011, 17:50
Inventivitatea apărătorilor pare a nu avea limită când se are în vedere prescrierea faptelor. Absenţa avocaţilor, internarea celor judecaţi în spital sau cereri pentru expertizarea tuturor probelor garantează amânarea cu succes a proceselor importante.
Aproape fără excepţie, primul termen al unui proces penal este amânat pentru motivul că inculpaţii nu şi-au angajat un apărător. De regulă, următorul termen este stabilit de judecător peste o lună, chiar dacă legea micii reforme în Justiţie dă posibilitatea magistraţilor să acorde termene de pe o zi pe alta. Practica a demonstrat că acestă iniţiativă nu este îmbrăţişată de judecători. De exemplu, la Tribunalul Bucureşti, doi magistraţi au încercat să judece rapid procesele. Camelia Bogdan a fost recuzată pe motiv că nu se justifică ritmul alert al judecăţii în dosarul lui Sorin Ovidiu Vântu, iar în cazul celuilalt magistrat s-a admis strămutarea la o altă instanţă din ţară. Lipsa apărării Nenumărate procese se amână pe motiv că, după trei - patru termene, unul dintre inculpaţi cere un nou termen deoarece şi-a schimbat avocatul. Acest lucru se întâmplă, de regulă, în cauzele cu mai multe persoane trimise în judecată. Cererea îi este acceptată, şi la următorul termen, noul avocat susţine că nu a avut timp să studieze dosarul, drept pentru care mai "câştigă" o lună de zile. În majoritatea proceselor penale, cu regula unui termen de judecată pe lună, magistraţii nu dau ochii cu inculpaţii decât de nouă ori pe an, având în vedere cele trei luni de vacanţă judecătorească. Boala dăunează procesului Îmbolnăvirea apărătorului, eventuala internarea sa în spital, este un alt motiv de amânare. În dosarul Loteria II, George Copos a reuşit performanţa să nu fie judecat pe fond după aproape 2.000 de zile de când a fost trimis în judecată. Un banal caz de evaziune fiscală se plimbă între instanţe de cinci ani. "Arsenalul" folosit de avocaţii lui Copos, în vederea obţinerii de noi amânări, este complet: citări la adrese incorecte, lipsă de apărare, îmbolnăvirea unor inculpaţi sau a avocatului, ridicarea unor excepţii procedurale, schimbarea instanţei pe motiv că unul dintre cei judecaţi nu mai este demnitar, ridicarea de excepţii de neconstituţionalitate, cereri de contopire a mai multor dosare etc. Nu se practică mandatele de aducere În cazul fericit când se reuşeşte citirea rechizitoriului, încep problemele cu martorii, care nu se prezintă pentru a fi audiaţi. Judecătorul are posibilitatea emiterii unor mandate de aducere, însă procedura nu este des folosită. Excepţia o întâlnim în cazul judecătoarei Mihaela Ramona Creţu, de la Curtea de Apel Târgu Mureş, căreia i-a fost repartizat dosarul şpăgilor de la permise auto Argeş. Magistratul l-a amendat pe şeful IPJ Dolj deoarece un martor nu a fost adus de un subordonat al său, în ciuda dispoziţiei instanţei. Alţi martori care nu s-au prezentat la audieri au fost citaţi cu mandate de aducere, alţii, plecaţi din ţară, au fost audiaţi prin videoconferinţă. Un alt motiv de amânare "la modă" prin sălile de judecată este cel al expertizelor, contraexpertizelor şi contestarea lor. Mega-expertul bun la toate Un expert stabilit de Judecătoria Alba Iulia a reuşit să amâne un proces de fond funciar de 14 ori. Miza o reprezintă 730 de hectare de pădure revendicată de un afacerist din Călineşti - Argeş, Răzvan Călinescu, care a cumpărat drepturile succesorale pentru imensa suprafaţă cu 30.000 de lei şi acum revendică imobilul chiar dacă nu posedă acte. Instanţa a dispus de mai multe ori întocmirea raportului de expertiză, de către acelaşi expert, refuzând înlocuirea acestuia, deşi expertul desemnat a făcut treabă de mântuială. Mai mult, acest expert, Petre Caplan, împotriva căruia Direcţia Silvică Argeş a făcut deja o plângere penală, şi-a depăşit atribuţiile fixate de lege şi dispoziţiile instanţei, motiv care a dus la tergiversarea cauzei. Expertizele "trucate", bucuria inculpaţilor Alţi inculpaţi solicită judecătorilor verificarea tuturor înregistrărilor audio-video de la dosar, sub aspectul trucării lor. În condiţiile în care specialiştii autorizaţi din ţară se pot număra pe degete, acceptarea acestor cereri din partea avocaţilor prelungeşte un proces cu luni de zile. Senatorul Cătălin Voicu, trimis în judecată sub acuzaţia de corupţie, a cerut instanţei, după ascultarea unui expert, ca Serviciul Român de Informaţii (SRI) să-i pună la dispoziţie aparatura cu care a fost înregistrat. Aşa a mai câştigat o lună, chiar dacă răspunsul SRI a fost negativ. Prinde străinul şi citează-l Un alt motiv pentru întârzierea proceselor este reprezentat de inculpaţii străini care au părăsit ţara. Citarea lor în străinătate devine o adevărată aventură, raţiune pentru care acest gen de procese se amână la nesfârşit. Bulgarul Stamen Stantchev, Dorinel Mucea, Radu Doncea şi Vadim Benyatov sunt judecaţi încă din 2007, sub acuzaţia de trădare prin transmitere de secrete. În martie 2008, judecătorii i-au permis lui Stantchev să plece la Monaco pentru a nu pierde rezidenţa. A promis că va fi prezent de fiecare dată când va fi chemat. De atunci, bulgarul nu a mai călcat prin ţară, ultimele termene de la Curtea de Apel fiind trecute sub observaţia "amânat lipsă de procedură cu străinătatea". Până la urmă, dosarul a fost conexat cu al lui Codruţ Sereş, fostul ministru al Economiei, acuzat de trădare. Excepţiile dădeau liniştea Până în toamna anului trecut, cea mai eficientă şi sigură măsură de a prelungi până la prescripţie un proces era ridicarea cât mai multor excepţii de neconstituţionalitate. Toate marile procese de corupţie au stat între cinci şi 18 luni la Curtea Constituţională, fiind suspendate. Printre ultimii "beneficiari" ai acestui adevărat blocaj al justiţiei se numără primarul Radu Mazăre, Nicuşor Constantinescu, Cristi Borcea şi Dinu Patriciu. Sub pretextul că unele articole de lege ar fi neconstituţionale, dosarul "Rompetrol", trimis în faţa judecătorilor încă din septembrie 2006 a fost suspendat un an de zile. După ce s-a constatat că sesizarea a fost neîntemeiată, procesul s-a reluat şi…s-a amânat pe motiv că doi dintre inculpaţi nu au fost citaţi la termen. Mazăre şi vremea rea După ce ar fi restituit ilegal câteva sute de hectare de plajă din judeţul Constanţa, Radu Mazăre a fost trimis în judecată alături de 36 de funcţionari pentru un prejudiciu de 114 milioane de euro. Pe data de 15 septembrie 2010, Curtea de Apel a decis trimiterea dosarului la Curtea Constituţională, unde "zace" şi în ziua de azi, după mai bine de un an de la sesizare. Primarul Mazăre şi preşedintele Consiliului Judeţean sunt trimişi în judecată de 1.000 de zile, fără ca să fie audiat un martor. Motivele unei amânări din acest proces va rămâne în analele justiţiei. După ce s-a emis o atenţionare meterologică de vreme nefavorabilă, inculpaţii nu s-au prezentat la Bucureşti de frica de a nu rămâne înzăpeziţi. Norma de muncă Un alt motiv de mari întârzieri în judecarea proceselor este aşa numitul "program pentru stabilirea volumului optim de muncă" al judecătorilor. Potrivit acestui proiect, implementat anul trecut de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), dosarele rezervate unui magistrat pentru soluţionare nu trebuie să depăşească un anumit număr şi punctaj, acestea fiind clasificate şi în funcţie de complexitate. În urma punerii în practică a acestei hotărâri, în cazul unor instanţe, primul termen de judecată este stabilit chiar şi după un an şi jumătate de la înregistrarea cererii. Recensământul marilor corupţilor Plenul CSM a stabilit, marţi, efectuarea de verificări la dosarele de mare corupţie aflate pe rolul instanţelor, în intervalul 14 noiembrie 2011 - 20 ianuarie 2012, pentru toate instanţele din ţară. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie face excepţie în acest caz. Mai exact, dosarele de mare corupţie de aici vor fi verificate în perioada 5 - 20 ianuarie anul viitor, pe motiv că "în aceeaşi perioadă va avea loc, la aceeaşi instanţă, controlul managerial al întregii activităţi a ÎCCJ", stabilit deja într-o şedinţa anterioară a Consiliului. Criteriile CSM. Pentru a se încadra în categoria dosar de "mare corupţie", cauza trebuie să corespundă unor criterii: calitatea persoanelor - inculpaţi în aceste dosare( persoane ce ocupă funcţii de demnitate publică: parlamentari, miniştri, secretari de stat., conducători ai autorităţilor administrative centrale, prefecţi, consilieri judeţeni/preşedinţi de consilii judeţene etc.), aspecte de natură pecuniară - minim 50.000 lei prejudicial creat, durata procedurilor şi riscul intervenţiei prescripţiei răspunderii penale, în raport şi de perioada în care s-a efectuat urmărirea penală.