Din cuprinsul articolului
Take Ionescu, enigmele unui genial orator, alegărtor după funcții înalte. I se spunea „Tăchiță Gură de Aur”. Sunt multe elemente care nu se cunosc despre viața lui. Circulă multe legende și i se atribuie chiar copii nelegitimi.
Take Ionescu - fiul de negustor din Ploiești, care aspira la funcții înalte
Take Ionescu s-a născut ca Dumitru Ioan la Ploiești, ca fiu al unui negustor. Data nașterii sale este 13/25 octombrie 1858. Studiile sale sunt la București, unde a urmat liceul (1875) și Facultatea de Drept (1879) și la Paris, unde a urmat Doctoratul (1881). A fost pasionat de regimul juridic al „fiului natural” în legislația românească. Faptul că era nemulțumit de originea sa l-a făcut să-și creeze un nume special Take Ionescu.
Liberal din 1883, se va rupe treptat de liberali și se va orienta spre conservatori. A visat la funcții înalte. A fost Ministru al Instrucțiunii. al Finanțelor și de Interne în intervalul 1891-1913. După Primul Război Mondial, a fost Ministru al Afacerilor Străine și în sfârșit Peședinte al Consiliului de Miniștri, pentru o lună (decembrie 1921-ianuarie 1922).
Take Ionescu vinde jumătate din Banat! Caragiale l-a avut ca model în crearea personajului Dandanache
. Ministru al Afacerilor Străine în 1920-1921, Take Ionescu, obsedat de funcția de Președinte al Consiliului de Miniștri pe care o râvnea de la Ionel Brătianu a acceptat să trădeze România pentru Serbia. Pur și simplu, i-a dat apă la moară Premierului sârb Nikola Pasic și Banatul, pe baze de majorități etnice s-a împărțit între România, care lua cea mai mare parte, Serbia care lua Voivodina și Ungaria, care lua o mică parte din zona de dincolo de Arad până la Szeged. Evident, în Voivodina trăiau numeroși români, dar ei au fost sacrificați din cauza orgoliului celui pe care Caragiale îl avusese de model când crease personajul Dandanache, Take Ionescu.
A avut oare un fiu Take Ionescu? Bârfele cu „ștaif” din Capitală, așa susțin!
Când vorbim de personalități emblematice ale scenei românești și filmului românesc al anilor 50-60-70 ai secolului XX, ajungem invariabil la Mircea Șeptilici. Despre mama sa, se știa că era de origine macedoromână. Despre tatăl său, nu se știu prea multe. Mircea Șeptilici face pușcărie politică în perioada 1948-1956. A fost considerat conspirator la fuga țărăniștilor opriți în 1947 la Tămădău. A fost, ulterior, reabilitat. A jucat în primele filme produse după 1950 în România.Legenda spune, iar martorii care l-au cunoscut confirmă, ar fi fost fiul natural al omului politic Take Ionescu, avocat de prestigiu, prieten cu I.L. Caragiale și fondator al Partidului Conservator-Democrat. Cu aproape doi ani înainte să moară, marele actor Mircea Șeptilici a emigrat în Canada.
Desertul din cofetăriile Capitalei care i-a purtat numele
Prin 1908 , Take Ionescu a creat Partidul Conservator Democrat. În cinstea lui, cofetarii de la „Grand Hotel du Boulevard” au creat „Take Ionescu”. Desertul este făcut pe blat de migdale și cacao, peste care se pun cremă de ciocolată și de fistic pe care politicianul le adora pur și simplu.
Faptul că era gurmand, i-a adus sfârșitul pe neașteptate!
Take Ionescu era un gurmand. „Tăchiță Gură de Aur”, un excelent orator, își ținea talentul cu mese „cu ștaif”. Se pare că și din cauza unei astfel de mese a și decedat, la Roma fiind, pe 21 iunie 1922. De vină ar fi fost niște stridii, incorect pregătite. După acest fel de mâncare, „Tăchiță” ar fi murit de dor. De fapt, a și murit.
