Stefan cel Mare (n. c. 1438/1439 – d. 2 iulie 1504) a fost domnitorul Moldovei timp de 47 de ani (1457-1504), o figură emblematică a istoriei României, recunoscut ca un lider militar genial, un diplomat iscusit și un apărător neobosit al creștinătății și al independenței statului său în fața amenințărilor imperiale otomane, maghiare și poloneze. Caracterizarea sa este dominată de o determinare de fier, o profundă credință ortodoxă și o viziune strategică remarcabilă, calități care i-au adus canonizarea ca sfânt în Biserica Ortodoxă Română sub numele de Dreptcredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt.
Domnia sa a fost o perioadă de apogeu militar și cultural pentru Moldova. A purtat peste 40 de războaie, majoritatea victorioase, consolidând frontierele țării și impunând respectul puterilor vecine. Victoria sa definitorie a fost Bătălia de la Vaslui (Podul Înalt) din 1475, unde a învins decisiv o armată otomană superioară numeric, o victorie care a rezonat în toată Europa creștină și i-a adus, din partea Papei Sixt al IV-lea, titlul onorific de “Athleta Christi” (Atlet al lui Hristos) și de "adevăratul apărător al credinței creștine". Deși a suferit și înfrângeri (cum ar fi la Războieni/Valeea Albă în 1476), a reușit mereu să mobilizeze resursele interne și să revină, utilizând tactici de gherilă și pământ pârjolit.
Pe lângă geniul militar, Ștefan a fost și un mare ctitor de lăcașuri sfinte; tradiția populară spune că după fiecare luptă victorioasă a ridicat o biserică sau o mănăstire (Putna, Voroneț, Neamț), monumente care stau mărturie și astăzi pentru atașamentul său față de credință și artă. A fost un diplomat abil, capabil să formeze alianțe fluctuante în funcție de interesele Moldovei. Imaginea sa, deși idealizată în conștiința națională, rămâne cea a prototipului de voievod medieval român: curajos, drept, pios, apropiat de popor și dedicat apărării patriei cu orice preț.
Nicolae Badea s-a implicat în ultima perioadă în activitatea celor de la Dinamo, care trec printr-o perioadă critică din punct de vedere financiar și organizatoric. Nicolae Badea a revenit la...
Sfântul Voievod Ștefan cel Mare este prăznuit în fiecare an de Biserica Ortodoxă Română, la data de 2 iulie, această zi fiind marcată în calendarul creștin-ortodox, cu cruce neagră. Ștefan...
Cetățeanul „suveran“ care conduce fără permis o maşină având plăcuţele inscripţionate cu numele său, reţinut din nou. Cornel Cernoschi, din comuna Dorneşti, judeţul Suceava, a făcut şi în trecut închisoare...
Metrorex începe lucrările de reparație și modernizare la una din căile de acces în stația de metrou Ștefan cel Mare. Călătorii vor putea folosi cealaltă cale de acces. Una dintre...
„E aşa de greu să pui simţirea în vorbe...” (Mihail Drumeș). Astfel, doar cel ce a simțit Duhul Putnei poate înțelege taina sfântă ce se naște în inima omului odată...
„† Cinstit al nostru din darul Prea Svintului Duh fiiu sufletesc, dumnealui Ion biv hatman, să fii blagoslovit de mila lui Dumnidzău cu toată casa dumitale și-ți poftim tot fericitu...
Scurta domnie a lui Ștefan Lăcustă în Moldova (1538 - decembrie 1540) este umbrită de marile nenorociri care au lovit țara. E vorba, în primul rând, de invazia de lăcuste...
Baronul Miklós Istvánffy a trăit între 8 decembrie 1538 și 1 aprilie 1615. A fost politician, istoric umanist și poet maghiar și a servit ca guvernator palatin al Ungariei din...
Amintirea lui s-a transmis din neam în neam, din timpul vieții lui, din a doua jumătate a secolului al XV-lea, până în zilele noastre. Una din tradițiile păstrate în popor...
Lui Petru Rareș i-a urmat la tron fiul său cel mare Iliaş Rareş, domn al Moldovei de la 3 septembrie 1546 până pe 11 iunie 1551. Petru Rareș îl lăsase...
Nepoată a lui Ștefan cel Mare și fiică a lui Petru Rareș, a moștenit de la aceștia curajul și arta puterii și a războiului. Numele ei de botez era Ana,...
Duminică, la alegerile prezidențiale, Igor Dodon o va înfrunta pe pro-europeana Maia Sandu, care candidează din partea Partidului Acţiune şi Solidaritate și a obținut 36,16% din voturi. Dodon este pe...
Pe lânga faptele glorioase de arme și evlavia care l-a făcut să construiască neasemuitele mănăstiri ale Moldovei, Ștefan cel Mare a rămas în conștiința românilor și pentru slăbiciunea sa pentru...
Ştefan Ciobanu publica după Primul Război Mondial, în „Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice. Secţia Basarabia”, monografia „Cetatea Tighina” din care aflăm: Numele ar fi de origine cumană : delà cuvântul tagana...
Mănăstirea Putna și România vor aniversa anul viitor, la marea sărbătoare a Adormirii Maicii Domnului, Preasfinta Născătoare de Dumnezeu, 150 de ani de la marea întrunire de la Putna a...
Stindardul lui Ștefan cel Mare este un simbol și, totodată, una dintre cele mai prețioase broderii liturgice postbizantine din lume, fiind realizat în anul 1500 într-un atelier din Suceava. Istoricii...
Județul Orhei din România Mare cuprindea un stravechi ținut moldovenesc, străjuit altădată de cetatea Orheiului, puternică fundație a lui Ștefan cel Mare. Informațiile și datele prezentate sunt reproduse parțial după...
Aflăm despre el prima oară că era în preajma marelui Ștefan prin 1472 când se pregătea să-i ia tronul lui Radu cel Frumos, ceea ce avea să se întâmple în...
Era, pe vremuri, ținutul din marginea Poloniei și cuprindea cetatea Hotinului, menită să apere Moldova dinspre această parte. Județul Hotin al României Mari face parte dintre județele Moldovei dintre Prut...
Județul Storojineț, așezat la granița dinspre Polonia, era unul dintre cele cinci județe ale Bucovinei. A fost creat de austrieci, după răpirea Bucovinei (1775). Istoria să gravitează, în sec XV...