Pe lânga faptele glorioase de arme și evlavia care l-a făcut să construiască neasemuitele mănăstiri ale Moldovei, Ștefan cel Mare a rămas în conștiința românilor și pentru slăbiciunea sa pentru sexul frumos.

Din puținele și neclarele izvoare istorice pe care le avem despre gloriosul voievod, știm că Ștefan cel Mare a fost căsătorit de trei ori și a avut cel puțin doi copii nelegitimi. Legendele vorbesc, însă, de o mulțime de țiitoare prin mai toate târgurile Moldovei. Una singură, o prizonieră din neamul Drăculeștilor, a reușit, însă, să-l îmbrobodească atât de tare pe voievod încât acesta să o facă Doamnă a Moldovei.

O prizonieră de neam domnesc

Maria Voichița, pentru că despre ea este vorba,  a ajuns la curtea lui Ștefan cu sila. în urma unui raid întreprins de voievodul moldovean asupra Țării Românești.  În noiembrie 1473, Ștefan cel Mare atacă cetatea, iar Radu cel Frumos e nevoit să fugă.  ”La 24 ale aceleiaşi luni, miercuri, a luat Ştefan voievod cetatea şi a intrat în ea. Şi a luat şi pe doamna Radului voievod şi pe fiica lui, care-i era singura născută, şi toate comorile lui şi toate veşmintele lui şi toate steagurile lui”, notează sec Letopiseţul anonim al Moldovei. Doamna lui Radu cel Frumos, Despina, și fiica voievodului, Maria Voichița sunt duse la Suceava ca prizoniere ale lui Ştefan cel Mare.

La vremea aceea, Maria Voichița nu avea, se pare, mai mult de 16 ani, dar moștenise harurile care-i aduseseră tatăui ei numele de  „cel Frumos”.

Ștefan trecuse deja de 40 de ani și era căsătorit de numai un cu o prințesă din neam împărătesc, Maria de Mangop, care-i dăruise deja doi feciori. Grecoaica n-a putut, însă, concura cu farmecul frumoasei muntence. ”Aici se vede că farmecul fiicei lui Radu prinse în laţ simţirile lui Ştefan care începu a umbla după ea”, scrie istoricul A.D. Xenopol, adăugând : „Fiind încă şi prinsă o luă de concubină şi alipindu-se tot mai mult de ea, se desfăcea de legiuita lui soţie.”

Mai mult, Nicolae Iorga susține că  Bogdan al II-lea cel Orb ar fi fost născut de Maria Voicița ca fiu nelegitim, în perioada în care Ştefan cel Mare era căsătorit cu grecoaica. Alți istorici au, însă, argumente serioase, că domnitorul moldovean a avut doi fii cu numele de Bogdan, unul cu Maria de Mangop, celălalt cu Maria Voichiţa.

Oricum ar fi, grecoaica pierde partida, după cum scrie Constantin Gane în cartea sa „Trecute vieți de doamne și domnițe”,

”Şi rivalitatea dintre două femei, între doamnă şi viitoarea doamnă, durerea de a-şi vedea dragostea stingherită, de-a se vedea părăsită când tocmai avea mai mare nevoie de sprijin, acestea au dus desigur în mormânt pe tânăra domniţă de neam împărătesc”.

Moartea doamnei înlătură și ultimul obstacol din calea Mariei Voichița, care din domnița fără noroc a Țării Românești ajunge soșia celui mai puternic voievod al Moldovei.

Din ibovnică, Doamnă a Moldovei

Căsătoria, încheiată în vara lui 1478, se dovedește norocoasă, chiar dacă Ştefan cel Mare avea pe atunci 45 de ani, iar mireasa numai 21.

Maria Voichița i-a stat alături voievodului până la sfărșitul vieții, îngrijindu-i bătrânețile. I-a dăruit un fiu viteaz (pe Bogdan cel Orb), dar și două domnițe ,Ana şi Maria. Deși mult mai tânără, Doamna Maria Voichița nu i-a supraviețuit soțului ei decât 7 ani, trecând la cele veșnice în 1511.

Ultimul păcat

Pentru a respecta adevărul istoric, trebuie spus că nici frumoasei și tinerei muntence, Ștefan nu i-a fost tocmai fidel. De altfel, singurul fiu pe care Ștefan l-a avut cert “din flori” a fost conceput în timpul căsătoriei cu Maria Voichița. E vorba de Petru Rareș (născut în 1483), rodul unei relații cu o anume Răreșoaia.

FOTO Cetatea Sucevei

Profeția Părintelui Iustin Pârvu, împlinită de Covid? De ce sunt revoltați creștinii

Nicolae Ceaușescu, interviul care l-a scos din minți. Articol-document, în premieră