Mă întreb ce face un judecător al Curţii Constituţionale în seara dinaintea unei şedinţe importante, cum a fost cea de ieri, când s-a decis că Legea pensiilor e constituţională (aţi aflat de la TV).
Cum îşi limpezeşte el mintea, cum se roagă la Dumnezeu să-l ajute să interpreteze cât mai corect Constituţia? Ştiu, e o dovadă de naivitate să crezi că lucrurile se întâmplă chiaraşa. În realitate, la baza acestor decizii stau, de prea multe ori, interese politice, ceea ce e destul de neconstituţional, presupun.
A hotârî la vot strâns (5-4, să zicem) că ceva e constituţional, în condiţiile unor "blocuri politice" străvezii, înseamnă orice, numai principii să nă toase nu. Iar "o soţietate fără prinţipuri, va să zică că nu le are". Valabil şi dacă ar fi câştigat ceilalţi cu 5-4.
Recomandările noastre
