DEZBATERE LA FIRUL IERBII. Primarul din comuna harghiteană Frumoasa, Ferencz Tibor, vrea să stingă disputa pe tema regionalizării cu ajutorul aritmeticii. Orice-ar fi, nu va fugi nimeni cu ţara în spate.

România se împarte după hărţi mult mai precise decât cele invocate în dezbaterile de azi. Regionalizarea funcţionează în mintea oamenilor şi e normal să fie aşa, explică primarul comunei harghitene Frumoasa, Ferencz Tibor. "Bacăul e la 100 de kilometri de aici, Târgu Mureş e la 150 de kilometri. Mureşul

e însă centru pentru noi, aşa e în mintea noastră. În judeţul Mureş a făcut şcoală taică-meu, la Cluj am făcut facultatea eu. Către vest am avut mereu legături. Iar legăturile astea nu se pierd de la o zi la alta", spune Ferencz Tibor.

O discuţie umflată

Comuna Frumoasa, aflată la doi paşi de Miercurea Ciuc, are 3.652 de locuitori – marea majoritate etnici maghiari - şi problemele clasice ale unei localităţi în criză: abia a supravieţuit încercărilor de anul trecut, iar în 2011 face la fel, cu un buget de 3,6 milioane de lei. "Dacă banii ar rămâne aici, să ne gospodărim noi… Eu înţeleg că trebuie dat ceva şi la Capitală, dar mai cu măsură", rezumă primarul situaţia de azi.

Cu structura sa etnică şi cu problemele sale financiare, cu plasarea sa departe de discuţiile înfierbântate, localitatea Frumoasa devine un folositor studiu de caz cu privire la reorganizarea administrativă. Cum se văd lucrurile de aici? "Toată povestea asta e umflată un pic, după părerea mea. E întreţinută artificial de către politic. De când mă ştiu, noi am trăit după obiceiurile noastre", arată Ferencz Tibor. Unii secui pomenesc şi acum scaunele, modalitate de organizare veche de opt secole. Faptul că oamenii gândesc aşa nu înseamnă în mod automat că doresc desprinderea totală de stat şi de mecanismele sale. Şi dacă privim problema din alte puncte de vedere, românii se tem degeaba, spune primarul: "Uitaţi-vă: în Transilvania suntem vreo şapte milioane de locuitori. Din aceştia, suntem cam 1,5 milioane de maghiari. De ce vă e frică? Nu cred că zona asta, Ţinutul Secuiesc, ar vrea să aparţină Ungariei. Nu. Ar vrea doar o libertate economică şi culturală. Dacă astăzi s-ar face un referendum în care secuii ar fi întrebaţi dacă vor să aparţină de Ungaria, nu cred că ar spune «Da». (…) Practic, unii trăiesc cu concepţia că ţara asta se poate dezmembra. Nu se poate".

"Nu am venit aici acum 20 de ani"

Unul dintre preoţii catolici ai localităţii, Gabor Zoltan, crede că, orice ar hotărî "cei mari", identitatea culturală a zonei trebuie neapărat păstrată: "Nu am venit aici acum 20 de ani. Avem biserici vechi. O localitate vecină are o biserică ridicată în 1442. Dacă suntem puşi alături de Braşov şi de alte judeţe va fi rău din punct de vedere cultural, va fi rău ca naţiune şi ca societate". În general, discuţiile de acum sunt periculoase, explică el.

DESPRE SĂRĂCIE

Ce înseamnă regionalizarea pentru economia zonei

O reîmpărţire a zonei n-ar schimba mare lucru, susţine primarul din Frumoasa. Ar ţine doar banii în zonă şi ar permite cheltuirea lor strict după nevoile comunităţii: în momentul de faţă sunt multe proiecte admnistrate de către ministere, greu de accesat.

Nu înseamnă că secuii au vreo comoară ascunsă prin Miercurea Ciuc şi prin preajmă. Potrivit estimărilor oficiale, judeţul Harghita contribuie în acest an la Produsul Intern Brut al României cu 6,21 miliarde de lei. Covasna stă mult mai rău: cu nici 4 miliarde, se află pe penultimul loc. Mai jos e doar judeţul Giurgiu.

"Judeţele bogate au devenit şi mai bogate"

Tocmai sărăcia e însă un argument pentru reorganizarea administrativă în forma propusă de UDMR, cea cu 16 judeţe, în care Covasna, Harghita şi Mureşul ar staîmpreună, explicăpreşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor.

"Noi chiar de asta am iniţiat acest proiect. Ideea e de a echilibra regiunile. Până acum, judeţele bogate au devenit şi mai bogate, iar cele sărace au devenit şi mai sărace. Din acest punct de vedere, nu e benefic să fie puse împreună Harghita şi Covasna, pe de o parte, cu Braşovul şi Sibiul, pe de altă parte. Separat, putem atrage mai multe fonduri europene", arată Tamas Sandor.

O teorie: comuniștii au vrut să distrugă zona

Cum s-a ajuns însă aici? "Sărăcia este urma centralizării. Rezervele economice nu pot fi mobilizate într-un stat centralizat", susţine preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, Iszak Balasz. Industria slab dezvoltată şi infrastructura la pământ din Harghita şi Covasna au iscat chiar o teorie. Potrivit acesteia, cele două judeţe locuite în majoritate de etnici maghiari ar fi victime ale unei politici de stat. Iszak Balasz e convins că, în timpul comunismului, aşa a fost. Acum nu mai e cazul, spune el: "După 1989, nu se mai poate vorbi de aşa ceva, pentru că niciunul dintre guvernele democratice nu pare să fi dus o politică economică conştientă".

Primarul din Frumoasa, Ferencz Tibor, se consideră prea mic pentru a vedea miza reală a discuţiei despre regionalizare: "Vom afla în curând. Se apropie campania electorală. Cu naţionalismul se poate câştiga mereu în alegeri. Acum va exista discuţia asta. Toată lumea vorbeşte despre faptul că noi vrem să segregăm". Nu înţelege însă prea bine despre ce segregare e vorba: "Când eram eu la Ciuc la liceu, era un liceu român, şi era un liceu maghiar. Nici nu vorbeam despre aşa ceva. Numai că atunci erau foarte puţini români. În comunism a fost linişte, că nu se prea vorbea. Dar şi atunci trăiam la fel. Ştiţi cum e omul de rând: comunităţile existau, trăiau". Cât despre gura lumii, de data asta cam tace: sărăcia bate regionalizarea.

AVERTISMENT

România se îndreaptă cu paşi uşori spre o formă de dezintegrare, consideră primarul din Topliţa, Stelu Platon. Iar declaraţiile de acum ar reprezenta începutul acestui proces

Aflată în nordul judeţului Harghita, Topliţa este cea mai mare localitate cu o populaţie majoritar românească. Primarul municipiului, Stelu Platon (PNL), se simte cu totul ignorat: banii care ar trebui să vină la Topliţa se scurg către alte direcţii.

"Există tot felul de proiecte de nivel judeţean, numai că ele sunt de fapt tratate în aşa-numitul Ţinut Secuiesc din care, în mod neoficial, noi nu suntem incluşi. Ne bucurăm că suntem excluşi din Ţinutul Secuiesc. Dar a existat un proiect pentru amenajarea băilor termale. Singurele băi termale tradiţionale din judeţ sunt la Topliţa. Noi n-am primit niciun leu. Au primit tot felul de comune care nu ştiu ce fel de băi termale au", susţine primarul.

Singurul avantaj al "circului" de acum

Nimeni nu l-a întrebat pe Stelu Platon dacă vrea reorganizare. În schimb, edilului i se întâmplă să primească scrisori oficiale în limba maghiară şi invitaţii la proiecte pentru dezvoltarea turistică a Ţinutului Secuiesc. Vede în astfel de gesturi, în iniţiativele legislative ale UDMR şi în desele declaraţii înflăcărate de la Budapesta, un pericol major. Conştientizarea ameninţării ar fi singurul avantaj al "circului" de acum: "Mai urmează înfiinţarea Regiunii Ţinutul Secuiesc, ca să ne dăm seama că noi, românii, ne îndreptăm cu paşi uşori spre o formă de dezintegrare. Sunt lucruri prea evidente. Sigur că niciun politician întreg la cap nu va spune: «Vrem Ungaria Mare!». Dar paşii pe care-i fac ne duc cu gândul la asta". La Topliţa e supărare mare.

INTERVIU

Stelu Platon, primarul din Topliţa: "De ce am fi noi scutiţi de violenţe?"

EVZ: A venit cineva să vă consulte în legătură cu vreo reorganizare? Stelu Platon: Nu. Suntem opt primari români în Harghita şi suntem ignoraţi în totalitate. Relaţiile dintre noi, Consiliul Judeţean şi Prefectură chiar sunt pur formale, de natura unor scrisori care de multe ori – din grabă cred – nici nu mai vin bilingv, ci vin numai în maghiară. Nu există niciun fel de consultare.

Mai mult, de vreun an, spun cu regret că putem vorbi de un dispreţ al liderilor comunităţii maghiare faţă de cea românească. Primim invitaţii să participăm la proiecte de dezvoltare turistică a Ţinutului Secuiesc. Păi ce să înţeleg eu din asta, ce este Ţinutul Secuiesc? Sigur, eu îl recunosc ca entitate culturală. Dar nu pot să recunosc Ţinutul Secuiesc ca entitate administrativă. Deci, din acest punct de vedere, chiar avem o problemă.

O deviere: "Pe ungurii de rând nu-i interesează, doar pe politicieni"

Spuneţi că situaţia s-a înrăutăţit în ultimul an. Da, în ultimul an s-a extins această polemică legată de acest aşa-zis Ţinut Secuiesc. Şi pentru că au fost încurajaţi de la centru, apoi pentru că sunt în guvern şi au astfel şi pârghii de altă natură pentru a forţa lucrurile. E regretabil că s-a repus această chestiune pe tapet. De la Trianon încoace, Ungaria a dus o politică clară de contestare a acestui tratat. Inclusiv aici, în Topliţa, UDMR nu pune coroane de 1 Decembrie. E o atitudine tranşantă, o ştiu politicienii de fiecare parte, dar nu se reacţionează. Apoi, tot pentru că se încearcă această deviere a sensului lucrurilor, se spune că "dom’le, pe ungurii de rând nui interesează, doar pe liderii politici". Eu ştiu foarte bine cum sunt educaţi ungurii: din biserică – iar după 1989, şi în şcoală – sunt educaţi într-un singur spirit: Transilvania este şi trebuie să fie pământ unguresc. Visul Ungariei Mari e azi făcut public.

Totuşi, cum credeţi că ar trebui să acţioneze autorităţile? Vedeţi, asemenea teme pe care nu le deschide neapărat comunitatea maghiară, ci politicienii de la Bucureşti, nu fac decât să amplifice lucruri care s-au întâmplat în decurs de 100 de ani. Sigur că, la nivelul liderilor politici, declaraţiile devin periculoase: se vorbeşte de nesupunere civică, vicepremierul Ungariei spune că e o chestiune de viaţă şi de moarte, preşedintele Parlamentului Ungariei vorbeşte despre o misiune divină.

Bun, politicienii folosesc cuvinte mari. Da, dar vreau să spun că există şi în rândul populaţiei - a celor care trăiesc împreună, români şi maghiari - o anumită răceală. (...) Au fost vremuri grele pentru români. Bunicul meu a luptat în Primul Război Mondial în armata austro-ungară, iar tata a făcut patru ani de şcoală în maghiară. Să ştiţi că, după toate acestea, ei n-au avut niciodată conflicte directe cu etnicii maghiari. S-au întâmplat în istorie lucruri care sperăm că n-o să se repete.

"Eu îi înţeleg pe secui: îşi pierd privilegiile" Credeţi că este posibil să se ajungă la violenţă, aşa cum se mai spune? Sigur că da. Uităm că la câteva sute de kilometri de România a existat un conflict între sârbi şi bosniaci, uităm că în Kosovo a fost şi este încă o problemă. De ce am fi noi scutiţi de violenţe? Eu sunt român prin naştere, dar să ştiţi că eu îi înţeleg pe secui.

După părerea mea, nu cred că e cazul să desfiinţăm Harghita sau Covasna. Nu e nici momentul, nu există nici vreo soluţie. Au şi ei dreptate: îi integrezi în acea regiune Centru, cu şase judeţe, în care din majoritari devin în această zonă minoritari, îşi pierd nişte privilegii. Pentru că au privilegii.

Ce anume consideraţi privilegiu? Păi în primul rând vorbim de felul în care sunt alocate fondurile. Trebuie să vă spun că zona de nord a judeţului e discriminată. Nu suntem conectaţi la programele judeţene, în schimb suntem puşi în situaţii penibile, fiind invitaţi să participăm la proiecte pentru Ţinutul Secuiesc.

CASETĂ TEHNICĂ

Cifrele Ţinutului Secuiesc

• Datele ultimului recensământ făcut în România, cel de acum nouă ani, arată că etnicii maghiari reprezintă 59,2% din populaţia totală a judeţelor Harghita, Covasna şi Mureş (identificat neoficial ca Ţinutul Secuiesc);
• Localitatea urbană cu cea mai mare pondere de etnici maghiari din România este municipiul Odorheiu Secuiesc (judeţul Harghita): 95,75% din totalul locuitorilor;
• Contribuţia la Produsul Intern Brut a celor trei judeţe arată astfel: Covasna - 3,99 miliarde de lei, Mureş - 10,69 miliarde de lei, Harghita - 6,21 miliarde de lei;
• În urmă cu trei ani, un sondaj realizat de Consiliul Naţional Secuiesc arăta că majoritatea covârşitoare a locuitorilor din cele trei judeţe doresc autonomia Ţinutului Secuiesc: 99,3% dintre cei intervievaţi pentru realizarea respectivul sondaj sau pronunţat în favoarea autonomiei Ţinutului Secuiesc. Au participat aproximativ 200.000 de etnici maghiari din Harghita, Covasna şi Mureş; 
• Potrivit proiectului de reorganizare propus de UDMR, cele 16 regiuni de dezvoltare ale României ar arăta în felul următor: macroregiunea I care cuprinde Botoşaniul - Suceava, Bacăul - Iaşiul - Neamţul - Vasluiul, Brăila - Buzăul - Galaţiul - Vrancea, macroregiunea II care are în componenţă Constanţa - Tulcea, Bucureşti, Călăraşi - Ialomiţa - Ilfov, Giurgiu - Teleorman, Dolj - Mehedinţi - Olt, macroregiunea III cu Gorj - Vâlcea, Argeş - Dâmboviţa - Prahova, macroregiunea IV cu Arad - Caraş-Severin - Timişoara, Alba - Hunedoara, Sibiu - Braşov şi macroregiunea V care ar urma să fie compusă din judeţele Covasna - Harghita - Mureş, Bistriţa-Năsăud - Cluj - Maramureş şi Bihor - Sălaj - Satu-Mare.

Citiţi şi:

• Ce ascund proiectele UDMR şi PCM de împărţire a României
• Vicepremierul Ungariei: Reorganizarea României schimbă harta etnică
• Kelemen devine radical: Secuii vor ieși în stradă
• Țintutul Secuiesc, o entitate la mâna guvernului
• Pe câte voci cântă maghiarii autonomia