Lista cu alimentele care nu vor mai putea fi vândute în şcoli a fost prezentată ieri de reprezentanţii Ministerului Sănătăţii Publice (MSP).

Copiii nu vor mai găsi în incinta şcolilor chipsuri, croasanţi, alune sărate, pizza, bomboane şi niciun fel de suc, nici măcar naturale sau fresh-uri. Lista urmează să fie dezbătută public timp de 30 de zile. Deşi s-a lucrat mai bine de o lună la forma finală a listei, aceasta are în continuare lacune, spun unii specialişti în nutriţie. Chiar conducerea MSP admite unele lipsuri.

„Nu putem interzice ca produsele de tip fast-food să fie vândute la cinci metri de unitatea de învăţământ“, a declarat, ieri, Mircea Manuc, secretar de stat în cadrul MSP. Reprezentanţii MSP apreciază că interdicţiile prezentei legi trebuie aplicate şi în universităţi sau centre de plasament, nu doar în şcoli.   Noi reguli şi la meniurile din grădiniţe Lista propusă de MSP conţine, pe lângă produsele interzise, cum ar fi chipsurile sau băuturile răcoritoare, şi o anexă cu recomandări privind alimentaţia copilului, care ar trebui respectate în unităţile de învăţământ unde copiilor li se asigură cel puţin o masă pe zi. Astfel, sunt recomandate laptele, brânza, iaurtul, carnea, ouăle, fructele şi legumele. „Pe lângă lista cu produse nerecomandate, este necesar ca părinţii să-şi educe copiii ce este bine să mănânce ca, în timp, să nu mai existe tentaţia produselor de tip fast-food“, a subliniat Florentina Furtunescu, director general în cadrul MSP. În următorii ani, conducerea MSP intenţionează să introducă cursuri de nutriţie în şcoli. Produsele cu E-uri nocive rămân la vânzare

Deşi laudă iniţiativa introducerii acestei liste, unii specialişti în nutriţie susţin că ar fi trebuit să se ţină cont şi de conţinutul de E-uri. Deşi „ignoraţi“ în lista MSP, aditivii şi în special coloranţii (care se pot găsi în unele iaurturi cu fructe sau cereale) pot afecta capacitatea de concentrare a copiilor şi pot induce sindromul de hiperactivitate.   De asemenea, modul în care s-au nominalizat produsele nerecomandate este interpretabil. De exemplu, se interzic produsele care au peste 1,5 grame de sare la suta de grame. Dacă producătorii vor pune pe piaţă chipsuri cu o cantitate mai mică de sare, legea nu poate interzice vânzarea lor în şcoli.

OPINIA SPECIALISTULUI

Alimentele procesate nu sunt sănătoase   „Nu prea există alimente industrializate sănătoase pentru copii. Sunt doar produse cu foarte multă publicitate“, este de părere Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, prezent ieri la o conferinţă organizată de reprezentanţii industriei alimentare. Acesta a recomandat pentru copii doar „laptele fermentat natural şi iaurtul natur fără adaosuri de fructe“. Mencinicopschi a menţionat că ordinul lansat în dezbatere publică este „ineficient“, din cauză că nu interzice, de exemplu, aditivii şi nu este completat de ore de nutriţie în şcoli. (Ana Jităriţă) ALTE MĂSURI

Obezitatea, o preocupare mondială Ministerul Sănătăţii din Marea Britanie a prezentat de curând un program prin care părinţii vor fi informaţi sistematic cu privire la greutatea copiilor supraponderali. Programul vizează 1,2 milioane de copii. De partea cealaltă a Canalului Mânecii, autorităţile franceze se gândesc la măsuri fiscale pentru lupta împotriva obezităţii. Un raport guvernamental propune taxe suplimentare pentru sucurile acidulate, hamburgeri, pizza şi alcool. Doi din trei adulţi din Franţa sunt supraponderali. În 2005, autorităţile franceze au interzis comercializarea de dulciuri în şcoli, ca o măsură de combatere a obezităţii infantile. Centrul pentru Ştiinţă în Interes Public, un institut american de prestigiu, a publicat recent un raport în care a avertizat McDonald’s şi KFC, pe motiv că peste 90% dintre preparatele fast-food conţin o cantitate prea mare de calorii. Astfel, 93% dintre cele 1.474 de posibile alegeri din meniurile a 13 restaurante fastfood depăşeau limita celor 430 de calorii pe care un copil trebuie să le consume la o masă, iar unele meniuri depăşeau cu mult numărul de calorii pentru întreaga zi. „Meniurile par concepute cu intenţ ia de a-i îmbolnăvi pe copii de obezitate sau diabet“, a spus Margo Wootan, directoarea departamentului de nutriţie al institutului. (Vasile Decu)

PROPUNERILE PROCESATORILOR

Educaţie, sport şi taxe mari pe chipsuri

Reprezentanţii industriei alimentare, reuniţi în cadrul Federaţiei Patronale Romalimenta, au declarat că nu se opun listei cu produse nerecomandate în şcoli, dar consideră că ordinul ministrului poate fi îmbunătăţit. Legea poate fi completată cu ore de educaţie în domeniul nutriţiei, sport şi chiar taxe mai mari pentru cei care produc alimente de tip junk-food.

„În lista ministerului, denumirile comerciale sunt uşor eronate, pot produce confuzii. În contrapartidă, noi am propus elaborarea unei liste cu produse recomandate, în fruntea căreia să se afle fructele şi legumele proaspete. Am fost refuzaţi“, a declarat Sorin Minea, preşedintele Romalimenta.

Denumiri precum snackuri, băuturi răcoritoare de orice fel - în care se încadrează şi sucurile naturale fără adaosuri -, produse de patiserie etc. sunt prea generice pentru a indica foarte clar despre ce alimente este vorba, susţin procesatorii.

O altă problemă ridicată de reprezentanţii industriei se referă la cine va controla modul în care se aplică legea şi ordinul ministrului, după intrarea în vigoare. „Dacă Ministerul Sănătăţii Publice îşi arogă atribuţii de control pe care nu le are, nu prea e în regulă. Dacă, de asemenea, controlul în şcoli este lăsat la mâna directorilor de instituţii de învăţământ, iar nu e în regulă: aceştia nu au pregătirea necesară pentru a stabili ce şi cum se încadrează în lista ministerului“, a mai declarat Minea. Acesta a mai apreciat că în incinta şcolilor şi în chioşcurile din apropiere se realizează mai puţin de 0,1% din vânzările de produse procesate în industria alimentară.

Pentru a completa iniţiativa ministerului, procesatorii recomandă deschiderea de bufete şi cantine în şcoli - în care să se poată prepara şi păstra mâncare sănătoasă - salate, gustări, lactate, dar şi etichetarea suplimentară a alimentelor care ajung la elevi. (Ana Jităriţă)