Printre avantajele legiferării consumului se numără diminuarea violenţei în societate şi creşterea veniturilor bugetare, scrie „Capital”.

Intrarea în legalitate a drogurilor uşoare poate fi o soluţie atât pentru societate, cât şi pentru creşterea veniturilor de la buget. SUA şi mai multe state europene au făcut deja primii paşi în această direcţie. Câştigul principal obţinut ar fi reducerea violenţei în domeniu şi a costurilor suportate de societate. În plus, veniturile bugetare ar putea fi rotunjite atât prin taxare, cât şi odată cu atragerea unui număr mai mare de turişti, scrie în ediţia de astăzi a revistei „Capital”. Subiectul a fost dezbătut şi la emisiunea "Evenimentele zilei", difuzată pe postul b1.

Autorităţile române privesc însă nepăsătoare această variantă, deşi tributul plătit nu este de neglijat: numărul consumatorilor este în creştere, iar preţul de achiziţie al acestor produse - printre cele mai mari din lume. Schwarzenegger, cu gândul la posibilele încasări

Lupta împotriva traficului de droguri n-a reuşit să diminueze consumul, ci a împins doar afacerea spre organizaţii dispuse să-şi asume riscul. Este unul dintre motivele pentru care americanii au votat până acum în 13 state pentru legalizarea vânzărilor de marijuana cu prescripţie medicală, planta fiind recomandată în tratarea cataractei, artri tei sau ca anagelzic pentru bolnavii de cancer.   În California, guvernatorul Arnold Schwarzenegger a deschis chiar dezbaterea pentru legalizarea comerţului cu marijuana în scop recreativ, nu doar medical, anticipând că va încasa din taxe circa 1,3 miliarde de dolari pe an.

Sunt şi state europene care se arată dispuse să nu mai pedepsească deţinerea drogurilor uşoare în cantităţi mici. Cea mai mare toleranţă e în Olanda. Primăria din Amsterdam intenţionează să înfiinţeze propriile culturi de marijuana, pentru a elimina reţelele de trafic.

În Elveţia, populaţia a acceptat la ultimul referendum administrarea de heroină dependenţilor, respingând însă la limită legalizarea comerţului cu marijuana în scop recreativ. România pedalează pe loc

Potrivit Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA), prevalenţa consumului de droguri ilegale de-a lungul vieţii în rândul elevilor de 16 ani a crescut în ultimii ani, ajungând la 14,5% în 2007.   Ilegalitatea nu a făcut drogurile inaccesibile - o treime dintre tinerii din ţară şi 40% dintre bucureşteni spun că şi le pot obţine uşor, în 24 de ore. În România, în fiecare an sunt cercetate 1.400 de persoane.

Există voci care sunt de acord că legalizarea producerii, comercializării şi consumului „ar fi cea mai mare lovitură produsă acestei industrii”, aşa cum spune Radu Nechita, lector la Universitatea „Babeş-Bolyai”.

„Legalizarea drogurilor ar însemna şi reducerea cheltuielilor publice asociate cu combaterea traficului de droguri, eliberându-se astfel fonduri pentru educarea publicului”, susţine Bogdan Glăvan, conferenţiar dr. la Universitatea Româno-Americană.

Citiţi şi: EBA nu prea ştie dacă să legalizeze marijuana

EDITORIALUL EVZ: Elena şi iarba

Toxicomanii, aruncaţi de autorităţi în braţele heroinei

„Mâna lui Dumnezeu”, drogul care vine prin căşti

Centrele pentru toxicomani, lăsate „să moară încet”

Consumul de droguri creşte odată cu bugetul Antidrog