Edilii Bucureştiului trebuie să plătească peste 700.000 de euro unei firme daneze care a pus pe hârtie strategia energetică a oraşului. Proiectul nu poate fi însă aplicat.

În prag de iarnă şi la doar câteva luni distanţă de momentul la care vor fi obligaţi "să taie" subvenţia pentru căldură, edilii Capitalei susţin că se află într-un mare impas: trebuie să vireze în conturile unei firmei daneze, care a pus pe hârtie "Strategia energetică a Bucureştiului", câteva sute de mii de euro. Proiectul nu va putea fi pus însă în practică niciodată, susţin reprezentanţii primăriei.

"Această strategie nu e viabilă şi prevede lucruri care nu pot fi puse în aplicare. Mai grav e că municipalitatea a plătit societăţii Grontmij Carl Bro - care a câştigat, în 2007, licitaţia internaţională organizată pentru realizarea acestei strategii - doar o mică parte din cei 3.000.000 de lei (peste 700.000 de euro) pe care-i datorează. Acum, trebuie să achite şi restul. Proiectul nu va trece însă de votul consilierilor generali, fără de care nu se poate face plata. Iar reprezentanţii societăţii fac presiuni, inclusiv prin intermediul misiunii diplomatice a Danemarcei, pentru a-şi primi banii", susţin surse din cadrul municipalităţii.

"Aplicarea proiectului va afecta serios Bucureştiul"

"Spre exemplu, ei spun că, pe viitor, vom folosi şi energie ver de. Doar că noi am încercat să punem panouri solare pe un teren în Domneşti şi să alimentăm sediul municipalităţii cu energie verde. Dar am constatat că şi dacă am produce energie verde nu avem cum să o transportăm. Nu o putem introduce în sistem, trebuie să construim alt sistem", a explicat preşedintele Consiliului General al Capitalei, Călin Murg. Iar consilierul general Ioan Gâf-Deac a tras concluzia: "Strategia elaborată de danezi este superficială şi nu tratează serios şi profesional problemele energetice ale Bucureştiului".

"Când le-am făcut anumite observaţii consultanţilor danezi, aceştia mi-au răspuns că e prea târziu să mai schimbe ceva şi că ar fi trebuit să vin cu ele mai devreme. Opt membri ai Comitetului Energetic Municipal au votat pentru acest document, iar şase împotrivă. Până nu se îndreaptă inadvertenţele, nu vom vota actul doar pentru ca danezii să-şi încaseze banii", a conchis Gâf-Deac. Afirmaţiile acestuia au fost confirmate şi de viceprimarul Mircea Raicu: "Sunt câteva inadvertenţe care trebuie rezolvate. Danezii au venit cu soluţii pe care le aplică la ei în ţară. Trebuie însă să vii cu soluţii viabile pentru Bucureşti. Ştiu că, în perioada următoare, se va reuni Comitetul şi, împreună cu danezii, ar urma să rezolve problema".

Centralele de apartament ar putea fi interzise

Concret, printre altele, documentul prevede ca acei consumatori deconectaţi de la sistemul centralizat de încălzire să fie obligaţi să aleagă între reconectare şi sursele de căldură regenerabile.

"Consumatorii vor fi notificaţi asupra datei când va fi posibilă reconectarea la sistemul de încălzire centralizat (termenul «rezonabil» ar fi, în viziunea specialiştilor danezi, de 3-5 ani - n.r.). (...) Mulţi consumatori din zonele cu încălzire centralizată s-au debranşat de la sistemul de termoficare şi se încălzesc, în prezent, pe bază de gaz natural (centrale individuale). Când se va hotărî că viitoarea soluţie de încălzire în Bucureşti va fi sistemul centralizat, trebuie să li se impună consumatorilor actuali să se conecteze la acest sistem sau să folosească surse regenerabile", se arată în document.

Şi, pe lângă renunţarea la acordarea de subvenţii tuturor bucureştenilor, taxa pentru racordarea la sistemul centralizat ar trebui să fie cuprinsă între minimum 1.200 de euro şi maximum 3.500 de euro.

În plus, deşi recomandă montarea de panouri solare în zonele în care căldura nu poate fi furnizată în sistem centralizat, danezii nu explică şi modul în care ar putea fi instalate surse de "energie verde" (energie solară, biomasă sau biocombustibil ori pom pe de căldură) într-un bloc în care nu toţi locatarii dispun de sisteme individuale de încălzire.

Altă recomandare a specialiştilor se referă la privatizarea Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) - a cărei organigramă "a fost stabilită cu scopul de a găsi posturi de nivel înalt pentru cât mai multe persoane decât cu scopul de a constitui o organizaţie eficientă".

"Danezii trebuie să vină cu soluţii viabile pentru Bucureşti." MIRCEA RAICU, viceprimar al Capitalei

"Strategia e superficială şi nu tratează serios problemele Capitalei." IOAN GÂF-DEAC, consilier general

3.500 de euro ar trebui să fie, în opinia danezilor, taxa maximă de conectare la sistemul centralizat de încălzire

PLANUL AUTORITĂŢILOR

Încălzire centralizată doar în marile oraşe

Marile Centrale de Energie Termică înlocuite cu centrale de bloc sau de asociaţie, reducerea diametrelor ţevilor şi eliminarea sistemului centralizat de încălzire din oraşele mici. Acesta este, pe scurt, "Planul integrat de reformă şi modernizare a serviciului de producere şi distribuţie, în sistemul centralizat, a energiei termice" la care lucrează specialişti ai Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI).

"Odată cu reconstrucţia reţelelor se vor reduce şi diametrele acestora în funcţie de prognoza consumului, iar în mare parte din cazuri, acesta este mic. În cazul sistemelor de mărime mică se ia în calcul renunţarea la soluţia de alimentare centralizată şi adoptarea soluţiei de alimentare locală, prin construirea de centrale termice de bloc sau de grupuri de blocuri", susţin oficialii MAI.

Parteneriat public-privat şi "bonusuri" de la stat

În plus, aceştia iau în calcul şi scheme de sprijin de tip "bonus", care să fie acordate de stat firmelor care vor decide să investească în sisteme de producere a energiei verzi. Motivul: autorităţile nu au fonduri pentru reabilitarea sistemelor centralizate şi, prin urmare, caută soluţii pentru a atrage investitori privaţi.

"Investiţiile necesare se vor realiza prin atragerea investitorilor privaţi şi prin accesarea fondurilor europene", au explicat specialiştii Internelor. În concluzie, pe viitor, căldura din calorifere ar putea fi produsă cu ajutorul soarelui, al vântului, al apelor termale şi prin arderea gunoiului menajer. Până atunci însă, procentul românilor care mai au caloriferele legate la sistemele centralizate de încălzire scade de la un an la altul.

După cum arată analizele specialiştilor MAI, în 25 de localităţi cu mai mult de 10.000 de apartamente, gradul mediu de debranşare este de 76%. În acelaşi timp, "în 18 localităţi unde sistemele deservesc între 1.000 şi 3.000 de apartamente, gradul debranşare este de numai 29%", şi-au argumentat oficialii MAI planul de a renunţa la încălzirea centralizată în oraşele mici.