Americanul Mark Biernat a călătorit un pic la viaţa lui. A trăit mai bine de zece ani în Europa de Est, acum s-a întors în State, în Florida, de unde, uneori postează nişte articole dedicate "străinilor care vor să cunoască femei în Europa de Est". Printre postările despre poloneze, bulgăroaice, unguroaice, un articol cu titlul sec "Fetele din România" a stârnit cele mai multe comentarii până acum. Mark spune că ţine blogul despre frumuseţea femeilor "ca distracţie". Mai are câteva site-uri. Dar cel intitulat "Fete" a avut ceva succes.

"Fete. Cunoşti şi discuţi cu fete pentru dragoste. Locuri anume unde poţi să-ţi găseşti fata sau mireasa" e motto-ul site-ului. Nu e unul de matrimoniale, deşi are toate indiciile că ar putea fi. "Româncele sunt frumoase", începe imperativ articolul despre fetele din ţara noastră.

Mark dă indicaţii preţioase inclusiv despre caracteristici fizice. A pus şi o descriere grafică, ca-n cărţile de anatomie – un desen cu o domnişoară şatenă, cu păr ondulat şi forme generoase.

Din câte transpare printre rânduri, lui Mark româncele i-au părut ca fete credincioase, care visează la căsnicii şi la "prinţi" din poveşti. Nici vorbă de "materialiste", ori "uşuratice", cum a lăsat să se înţeleagă, într-o piesă recentă, un cântăreţ la modă, scandalizând un pic populaţia României şi, în special, anumite posturi de televiziune.

"Gâtul de Lipscani"

Mark a trecut prin România. Şi lasă să se înţeleagă că a descoperit aici o nouă afecţiune fizică, ce poate fi provocată de simpla plimbare prin Bucureşti. Să te trezeşti cu un "gât de Lipscani" ar fi o experienţă contradictorie. Din câte scrie Mark, capeţi "gât de Lipscani" urmărind câte femei frumoase trec pe lângă tine pe străzile centrului istoric din Capitală.

"Femeia obişnuită care trece pe străzile Bucureştiului are mult mai multă frumuseţe naturală, rustică, decât o actriţă cu nume branduit de la Hollywood. Nu vă mint! De fapt, după o zi în oraşul vechi, o să capeţi "Gât de Lipscani". Aşa numesc străinii când te doare gâtul de la cât îţi întorci capul după studente românce", scrie Mark.

La secţiunea "Cum arată" româncele, americanul dă o descriere pe un ton de naturalist ajuns pe o stranie insulă plină de vietăţi nedescoperite până atunci.

"Româncele sunt închise la culoare, slabe şi cu forme. Au picioare lungi şi talii subţiri. Nasul poate fi uneori pronunţat, dar asta nu e o ceva rău. Dacă îţi plac fetele cu contrast între palid şi brunet, o să-ţi placă româncele. Părul le e în multe cazuri închis la culoare, dar pielea le e albă, multe au ochi albaştri. E ceva între un basm gotic şi au ceva de elfi. Poate că exagerez un pic, dar prindeţi voi ideea", scrie americanul.

Mark trece la capitolul "Valori". Şi un comentariu

Mark zice că multe românce ar fi credincioase. Că "au morală tradiţională, îşi aşteptă prinţul din basme. Apoi dă sentinţa: "E visul oricărui bărbat. Să găseşti o fată a cărei frumuseţe e întrecută doar de valorile ei morale".

Sub articol, sute de comentarii curg. Bărbaţi care scriu că ar vrea şi ei să "găsească o româncă". O anume "Kat" – o româncă – echilibrează un pic descrierea, cu un comentariu: "O, Doamne! Văd că suntem un subiect bun de discuţie. Ei bine, băieţi, nu vreau să vă năruiesc visele, dar nu toate femeile sunt frumoase în România. Şi multe dintre ele încep să devină nişte nenorocite de la 10-15 ani. Aşa că lăsaţi-o baltă(…). Dacă ai bani, OK, eşti prinţul lor, dacă nu, pa-pa! (…) Ca orice ţară din lume, România are mai multe feţe", spune comentatoarea.

IMPRESII

"E ceva ce eu nu am mai văzut în viaţa mea"

O fi lăudând Mark fetele din România, dar el s-a ales cu o nevastă poloneză. E de înţeles, a locuit cea mai mare parte a timpului în Polonia, iar originile sale sunt undeva în ţara asta.

Europa de Est, ca întreg, l-a fascinat însă pe Mark. Într-un interviu EVZ, americanul transmite că, pentru el, zona asta e la graniţa cu fantezia. "Europa de Est a un loc ciudat în minţile vesticilor. În suboconştientul nostru colectiv e portretizat prin cărţi şi filme ca un loc unde regulile normale nu se aplică. România e un loc cumva misterios şi aproape magic", zice Mark. Şi adaugă un citat sănătos din "Dracula", de Bram Stoker, legat de aşezarea geografică a ţării noastre, dovedind că romanul "gotic" al irlandezului decedat în 1912 bântuie România şi când vine vorba de femei.

Îi plac fostele întreprinderi

Când pe Mark îl mai întreba câte un est-european de ce a lăsat Boston pentru ţările foste comuniste, începea să arate instantaneu înspre foste fabrici şi uzine. "Pentru voi e doar o veche fabrică din comunism, dar pentru mine e ceva ce eu nu am mai văzut în viaţa mea". Era ca o chestie ruptă dintr-un vis gotic, o fantezie, ceva ce mai vezi doar prin jocuri video sau în nuvele SF, e interesant şi nou pentru mine. E la fel de interesant pentru mine cum sunt zgârie-norii din New York pentru voi. Viziunea despre lume e determinată cultural", zice Mark.

Revenind la femei, Mark a întâlnit românce care i-au devenit doar prietene, nu mai mult. Zice că pe cele mai multe le-a cunoscut tot în Polonia. După întâlnirea cu ele i-au făcut impresia că se bazau destul pe basmele citite de mici.

Din basme

"La un anumit nivel, toate aşteaptă să apară Făt Frumos", spune Mark. "Au ascuns undeva adânc că ele mai cred în poveşti. Şi asta e ceva ce la place vesticilor la românce. Pot fi vrăjite cu vorbe despre stele şi Lună. În timp ce fetele din Vest sunt puse pe afaceri şi aproape că te intervievează când ieşi cu ele. La un anumit nivel îţi măsoară veniturile", spune Mark.

Crede că româncele au ceva "fundamental bun în ele", care ar veni din "secolele în care românii şi-au luat în serios destinul". "Am întâlnit românce care aveau la ele iconiţe cu Fecioara Maria în portofel. Chiar dacă s-au schimbat multe şi mulţi nu vor fi de acord, cred că România este încă o ţară credincioasă", e de părere Mark.

Americanul e un optimist. O recunoaşte fără menajamente. Mulţi români, hârşâiţi prin atâtea conflicte legate de imaginea ţării în străinătate, poate i-ar râde în nas dacă l-ar auzi cum spune: "Românii sunt mai puţin dispuşi să-şi compromită idealurile". Dar asta crede Mark. Şi mai crede, legat de ideile că româncele sunt uşuratice, că totul s-a schimbat radical.

Mark le numeşte "excepţii" pe femeile care inspiră melodii ca cea a muzicianului care descrie cum o româncă s-a oferit la Bucureşti la pachet cu sora ei.

Povesteşte că în anii 90 era uşor pentru un străin să se afişeze pe străzile Bucureştiului în pantaloni scurţi, să vorbească în engleză peste toţi cei de pe stradă şi să trezească interesul "unor fete ca nişte fotomodele". "Acum toate astea s-au schimbat. Fetele astea "uşoare" sunt excepţia, nu regula. Am văzut asta în orice ţară şi eu am fost pe cinci continente", spune Mark. Femeile din România "sunt de fapt ca peste tot în lume", pune punct bărbatul caracterizării.

COMPARAŢII

"Americanii glumesc că aşteaptă sărutul morţii pentru a se elibera de americance"

Lui Mark îi place şahul, muzica clasică, are un Master în Economie şi un site pe tema asta. Despre ideea site-ului dedicat femeilor, vorbeşte într-un interviu acordat EVZ.

EVZ: Ce ai vrut de fapt să zici când ai făcut un blog despre femei?
Mark Biernat:
De fiecare dată când reveneam în America din Europa de Est, foarte mulţi americani mă întrebau cum stă treaba cu femeile, aşa că, pentru distracţie, am făcut o pagină, două, de internet despre asta. Am primit multe comentarii, aşa că am mai adăugat alte articole. Mai pui câteva poze cu fete drăguţe, asta e momeala. Apoi scriu în general lucruri pozitive despre dragoste şi relaţii. Încerc să motivez binele din oameni. Cred în dragoste şi mariaj, în basme, şi acolo promovez asta. E prea multă publicitate în media axată pe alte lucruri. Dar, ca să atrag public masculin, lansez ceva controversă, o mixtură de fete drăguţe, poze şi controversă. Ăsta e netul! Dar eu chiar cred în căsătorie, în dragoste, din toată inima. Iubesc să fiu căsătorit! Când primesc comentarii ciudate, le şterg. Sunt mulţi bărbaţi care spun tot felul de chestii nebune. Dacă jignesc, le şterg. Vreau să promovez binele.

De ce o secţiune specială pentru femeile din România?

Am trăit în Polonia o bună parte din viaţa mea. Şi am cunoscut oameni din România. Nu sunt expert în viaţă, dar asta e viziunea mea, de pe site, şi oamenii n-au decât să nu fie de acord.

Care ar fi atunci diferenţele dintre românce şi americance, de exemplu?

Americancele sunt OK, cred. Cu toate astea nu sunt cum le vezi la TV, slabe şi frumoase. Mai mult, mulţi bărbaţi americani se plâng că americancele cu care sunt în relaţii se poartă urât cu ei. Unii spun că mai bine găseşti pe cineva care nu-ţi place deloc, le dai casa şi jumătate din bani decât să te căsătoreşti cu o americancă. Oamenii aici cred în divorţ, femeile nu gătesc şi le fac numai necazuri soţilor lor. Unii americani glumesc că aşteaptă sărutul dulce al morţii pentru a fi liberi! Dar, desigur, sunt şi multe americance drăguţe şi de cele mai multe ori e vorba doar de bărbaţi care se plâng degeaba. Fetele din America au însă tendinţa să fie mai feministe şi, printr-o ironie, sunt de fapt mai puţin deschise la minte.

În contrast, femeile din România şi Europa de Est sunt educate şi deştepte, dar înţeleg şi cum stă treaba cu viaţa. Uită-te la mine: am renunţat la o carieră pentru a urma femeia visurilor mele şi pentru a fi cu familia. De ce e asta ceva greşit? Cred că româncele au mai puţine probleme dacă ar trebui să se dedice familiei.

De ce crezi că articolul despre românce a strâns cele mai multe comentarii pe site?
În mintea multora, România e încă un mister. În consecinţă, sunt mulţi oameni din Vest care au o viziune romantică asupra ţării voastre. Le-ar plăcea să aibă o fată de la ţară care mai crede în dragoste şi e credincioasă! Am parte de o grămadă de mesaje de la bărbaţi din întreaga ţară care îmi scriu exact asta.

Există şi foarte multe stereotipuri despre românce, că ar fi materialiste.

E greşit. Nu e adevărat. Bărbaţii vor spune asta şi despre femeile din Paris sau New York. Cei care spun asta sunt cei care nu au fost niciodată într-o relaţie adevărată. Acestea fiind zise, trebuie să spun că româncele sunt un pic şi un paradox. De o parte, se îmbracă foarte provocator , dar realitatea din societatea lor e una conservatoare. Şi unii bărbaţi străini confundă stilul european cu ideea că femeile ar fi "uşoare". În comparaţie, în SUA poţi să vezi femei fără stil. Care se duc la cumpărături în pijamale sau şlapi, dar n-aş spune că sunt conservatoare. Unii bărbaţi pot confunda "a fi uşuratic" cu "a fi deschis la minte".

Aşa că, atunci când un vestic vine în România şi vede o femeie frumoasă într-o fustă mulată, pe tocuri, imaginaţia lui o ia razna. Dar eu am trăit în Europa de Est mulţi ani. Fetele pur şi simplu se distrează îmbrăcându-se frumos şi aranjându-se când ies în oraş. Asta nu spune nimic despre caracterul lor.

Desigur, nu toate femeile din România ştiu cum să se îmbrace. Vezi fete în fuste mini, cu bronz fals, pline de tatuaje, cu părul aproape ars de la coafat şi cu ţigara în gură. Dar am văzut asta în orice ţară şi eu am fost pe cinci continente. Fetele astea sunt excepţia, nu regula. Femeile din România sunt de fapt ca peste tot în lume.