Statul plătește pentru ca oamenii să nu mai fie singuri. Costurile izolării au explodat

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Singurătatea a devenit o problemă economică și socială majoră în Coreea de Sud, iar autoritățile investesc sute de milioane de dolari în programe destinate combaterii izolării sociale, potrivit The Guardian.

Guvernul și administrația din Seul susțin că impactul fenomenului nu mai afectează doar sănătatea mintală, ci și piața muncii, sistemul de sănătate, natalitatea și cheltuielile publice.

În ultimii ani, numărul persoanelor care trăiesc singure a crescut constant, iar fenomenul retragerii sociale, cunoscut în Coreea de Sud drept „hikikomori”, a atras atenția autorităților.

În acest context, administrația capitalei Seul și guvernul central au lansat programe ample pentru identificarea și sprijinirea persoanelor izolate, considerând că prevenirea singurătății este mai puțin costisitoare decât gestionarea consecințelor acesteia.

Izolarea socială produce costuri economice tot mai mari

Autoritățile sud-coreene avertizează că singurătatea nu mai este doar o problemă individuală. Ea este asociată cu scăderea productivității, creșterea absenteismului, agravarea problemelor de sănătate și majorarea cheltuielilor pentru servicii sociale și medicale.

În Seul, aproape 40% dintre gospodării sunt formate dintr-o singură persoană, iar administrația locală estimează că peste 130.000 de tineri trăiesc în izolare severă. În paralel, crește și numărul persoanelor vârstnice care locuiesc singure, ceea ce amplifică riscul de depresie, abandon social și decese în singurătate.

Organizația Mondială a Sănătății a descris singurătatea drept o provocare majoră de sănătate publică, iar autoritățile sud-coreene au inclus combaterea izolării printre prioritățile politicilor sociale.

Investiții de sute de milioane pentru refacerea legăturilor sociale

Orașul Seul a lansat programul „Seoul Without Loneliness”, un plan multianual finanțat cu peste 450 de miliarde de woni, echivalentul a aproximativ 320 de milioane de dolari.

Programul include:

• o linie telefonică disponibilă permanent pentru persoanele singure;
• centre comunitare denumite „mind convenience stores”, unde oamenii pot petrece timp într-un mediu prietenos și pot beneficia de consiliere;
• vizite la domiciliu pentru persoanele vulnerabile;
• activități de socializare și programe dedicate reintegrării în comunitate;
• identificarea persoanelor aflate în risc de izolare prin colaborarea serviciilor sociale și a autorităților locale.

Seul / sursa foto: dreamstime.com

În paralel, autoritățile dezvoltă programe speciale pentru tinerii retrași din viața socială și pentru familiile acestora.

La Seul funcționează inclusiv cursuri și servicii de consiliere dedicate părinților tinerilor care trăiesc în izolare, după ce proiectele-pilot au raportat îmbunătățiri ale comunicării și relațiilor familiale.

De ce tratează Coreea de Sud singurătatea ca pe o problemă economică

Experții atrag atenția că efectele izolării sociale se extind asupra întregii economii. Persoanele izolate au o probabilitate mai mare de a părăsi piața muncii, de a avea probleme cronice de sănătate și de a solicita mai frecvent servicii medicale și sociale.

În plus, fenomenul este legat indirect și de una dintre cele mai mari provocări ale Coreei de Sud: scăderea natalității și îmbătrânirea populației. Reducerea interacțiunilor sociale și amânarea întemeierii unei familii contribuie la declinul demografic, iar autoritățile încearcă să limiteze aceste efecte prin politici care încurajează reconectarea oamenilor cu comunitatea.

Un model urmărit și de alte administrații

Inițiativele lansate la Seul au atras atenția altor administrații locale din Coreea de Sud și din străinătate, interesate de măsuri care să reducă izolarea socială înainte ca aceasta să genereze costuri economice și medicale mai mari.

Oficialii capitalei susțin că obiectivul este construirea unui sistem permanent de prevenire și sprijin, adaptat tuturor categoriilor de vârstă.