La vârsta de 20 de ani ajunge la Athos și este uns diacon la Mănăstirea Vatopedu. Devine ucenicul vestitului duhovnic și cărturar Paisie Velicicovchi, pe atunci stareț la Vatopedu.

În 1763, îl însoțește pe Paisie în Moldova, la Mănăstirea Dragomirna, iar în 1765, din cauza ocupației austriece, se mută cu părintele său duhovnicesc la Mănăstirea Secu, apoi la Mănăstirea Neamț.

Tulburat de desele mutări, vrea să revină la Athos, drept care trece în Țara Românească. Aici este convins de mitropolitul Grigorie II să reînvie Schitul Cernica, părăsit de 30 de ani, unde este numit stareț în 1781. În cinci ani, transformă Cernica într-o mănăstire înfloritoare, cu 103 călugări.

În 1793, mitropolitul Filaret II îi încredințează și Mănăstirea Căldărușani, conducându-le efectiv pe amândouă până la moartea sa, pe 3 decembrie 1806.

Este îngropat la Cernica.

Te-ar putea interesa și: