Spionajul, noua obsesie a românilor

Spionajul, noua obsesie a românilor

TENDINŢĂ. Gelozia şi teama de a fi furaţi îi fac pe tot mai mulţi dintre conaţionali să apeleze la aparatură modernă de urmărire şi la detectivi particulari.

Verificarea amănunţită a viitorilor parteneri sau membri de familie a devenit deja obişnuinţă printre persoanele cu o stare materială deosebită. Unii apelează la detectivi particulari, dar cei mai mulţi - la aparatura de spionaj de pe internet. De aceea, softurile de mii de euro pentru ascultarea convorbirilor telefonice, microfoanele-spion, pixurile care filmează cu sunet şi alte asemenea gadgeturi au devenit nelipsite din arsenalul românilor geloşi sau al patronilor bănuitori. Ginerică la control! Viitorul soţ pare băiat bun, dar este un pic cam cheltuitor, faţă de cât îi permit veniturile. „Socrii ne-au solicitat o verificare amănunţită a tânărului care a cerut mâna fiicei lor. Ei se temeau că, odată intrat în familia lor, ginerele le va toca banii”, explică Maria Bumbaru, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Detectivilor din România (ANDR), o cauză modernă de spionaj al românilor.   Aparatură video de ultimă oră, maşini de filaj ultradotate, verificări peste verificări. Toate aceste mijloace tehnice, folosite de profesionişti, au scos în evidenţă un adevăr trist. S-a dovedit că potenţialul ginere, patron al unui lanţ de firme, era plin de datorii pe la bănci şi emisese şi cecuri fără acoperire. „Ia-ţi, mireasă, ziua bună!”

Verificările vin şi din exterior. „Un elveţian căruia i-a căzut cu tronc o româncă angajată la un hotel de acolo a hotărât să-şi verifice mai amănunţit viitoarea parteneră de viaţă, din cauză că respectiva îi ceruse, în diverse situaţii, sume de bani care au totalizat peste 20.000 de euro”, explică preşedintele ANDR.

Şi în acest caz, tehnica de supraveghere este de bază: aparate foto performante, teleobiective şi dispozitive de filmare „discretă”, urmărirea „subiectului” şi a persoanelor cu care se întâlneşte.

„În urma investigaţiilor, s-a descoperit că trecutul” nu o recomandă ca o potenţială parteneră de viaţă dezinteresată”, a mai precizat Maria Bumbaru. Elveţianul a scos din buzunar 5.000 de euro pentru a se lămuri cu privire la viitoarea consoartă, dar s-a felicitat pentru economia realizată. Angajaţii, obiect de filaj

Convorbirile telefonice interminabile pe banii firmei şi deconturile care ating câteodată dimensiuni fantastice îi fac pe mulţi dintre angajatori să simtă nevoia verificării salariaţilor. „Multinaţionalele sunt cele mai interesate de ce fac angajaţii lor”, explică Ion Benea, de la agenţia Romdetectiv. „Dacă angajatul apare cu o maşină nouă, pe care nu şi-o poate permite din salariu există prezumţia de vânzare de informaţii, motiv pentru care intră în verificări”, explică Ion Benea.

El va fi urmărit cu teleobiective puternice şi cu binocluri cu vedere în infraroşu, pentru a se vedea oricând ce cumpără, cu cine se întâlneşte sau pe unde îşi pierde timpul înainte. „Preţul supravegherii începe de la 250 de euro/zi de fiecare acţiune”, precizează şeful Romdetectiv. LEGENDĂ

Poligraful, aparat ajutător

Detectorul de minciuni, denumit impropriu şi poligraf, nu este nici pe de parte un indicator perfect al vinovăţiei cuiva. „Minciuna omenească nu va putea fi niciodată probată, în proporţie de 100%, de un aparat, oricât de performant ar fi!

De aceea informaţiile obţinute cu ajutorul detectorului de minciuni trebuie neapărat coroborate cu alte probe”, este de părere prof. univ. dr. Tudorel Butoi, psihologul criminalist care a introdus la noi tehnica lecturii rezultatelor poligrafului, acum mai bine de 30 de ani.

„În plus, interpretarea rezultatelor trebuie neapărat efectuată de către un psiholog rutinat în asemenea examinări, pregătit la cursuri speciale”, atrage atenţia criminalistul. Cât despre „poligrafurile” portabile, al căror preţ este de doar câteva sute de lei, Tudorel Butoi are o singură părere. „Vânzătorii îşi fac reclamă cât cuprinde, reuşind să vândă asemenea aparate, iar prostovanii dau bani şi le cumpără!”, spune el. Dar reclama nu este singurul mod de ai convinge pe români să achiziţioneze diversele ătruse de spionaj”.

„Trăim în prezent într-o societate maladivă, plină de frustrări, dar golită de principii morale. Acestea sunt motivele care au dus la exacerbarea spionitei în România, pe fondul unei credinţe al cărei singur zeu este banul!”, conchide psihologul criminalist.

CONDIŢII. Detectorul de minciuni trebuie utilizat doar de specialiştii în domeniu

TEHNOLOGIE

Telefonul personal, făcut public!

Mai nou, o tehnică informatică permite interceptarea convorbirilor şi a mesajelor de pe telefonul mobil al altora. „Pe telefonul celui supravegheat se instalează un soft invizibil. Urmăritorul poate vedea toate convorbirile şi toate SMS-urile trimise şi primite de pe telefonul persoanei urmărite, având şi posibilitatea să le înregistreze”, explică un angajat al unui serviciu secret.

El spune că, în prezent, numai în Bucureşti au fost deja localizate câteva zeci de telefoane mobile în starea de supraveghere. Chiar dacă în prospectul softului-fantomă se precizează că acesta este total invizibil, lucrurile nu stau chiar aşa.   „Un operator de telefonie mobilă poate afla în orice moment care aparat funcţional în reţeaua sa este urmărit, pentru că datele obţinute sunt trimise prin SMS la „suprave ghetor”. Practic, programul informatic de urmărire - care este un virus, de fapt - poate fi ascuns pe telefonul parazitat, dar nu şi în reţeaua GSM folosită”, precizează şi Mihai Belu, preşedintele unei companii de detectiv, specializată în anchete private.

250 de euro pe zi, preţul de început al unei supravegheri

PREŢURI

Trusa micului detectiv, evaluată

Ne puteți urmări și pe Google News