La aproximativ 50 de kilometri de Riga, la baza aeriană de lângă micul oraș Lielvarde, un spaniol se află întotdeauna aproape de un buton roșu care, într-o fracțiune de secundă, poate declanșa până la șase rachete cu rază medie de acțiune, pentru a apăra Letonia și, odată cu ea, flancul estic al NATO, care constituie din ce în ce mai mult o prioritate.

Baza aeriană Lielvarde (Letonia) - Sunt în jur de 80 de spanioli, într-o rotație de șase luni, cu Unitatea de apărare antiaeriană antirachetă Nasams, o forță care a primit ordinul NATO să se desfășoare în Letonia în mai 2022, și în iunie își ocupa deja pozițiile la baza Lielvarde, scrie Diario de Noticias.

Sosirea lor în țara baltică face parte din demersurile de întărire a trupelor NATO de pe flancul estic al Alianței - adăugând întăriri batalioanelor deja instalate în Polonia, Estonia, Letonia și Lituania, cu noi capabilități în România, Bulgaria, Slovacia și Ungaria - după invazia rusă în Ucraina, care a ridicat nivelul de alarmă deja generată de anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia.

Ce capabilități au spaniolii

Elementul esențial al desfășurării spaniole la Lielvarde este bateria de rachete cu rază medie de acțiune Nasams, un sistem antiaerian avansat care conține șase rachete americane AMRAAM.

Bateria este capabilă să lanseze simultan cele șase rachete de 165 de kilograme și 3,65 metri lungime, cu o rază de acțiune cuprinsă între 25 și 30 de kilometri, pentru a intercepta orice amenințare din vecinătatea bazei aeriene.

Rachetele, care pleacă din lansator la un unghi de 30 de grade, pot atinge peste opt kilometri în înălțime, înainte de a plonja vertical asupra țintei, oricare ar fi aceasta, de la un elicopter ostil, la aeronave militare, sau drone.

Bateria de rachete este însoțită de radarul mobil Sentinel, care, cu o rază de acțiune de 80 de kilometri, acționează ca niște „ochi” pentru militarii de Lielvarde. Interconectate cu alte radare situate în diverse puncte din Letonia, acestea sunt cele care dau primul avertisment că „e ceva” în spațiul aerian, dar Sentinel are o precizie mai mare pentru a identifica exact ce tip de dispozitiv de zbor a fost detectat.

Ce se întâmplă dacă acele radare găsesc o amenințare reală pentru spațiul aerian leton? Capacitatea de răspuns a bateriei de rachete, conform celor explicate pentru EFE de către căpitanul spaniol Javier Molina Bravo, șeful bateriei, este „de secunde”.

Singurele „întârzieri” în luarea deciziilor apar în așteptarea undei verzi de la comanda superioară, dar și în acest caz timpul de reacție este de câteva minute, lucru crucial atunci când vorbim de apărarea antiaeriană.

„Avem mereu oameni care lucrează”

"Capacitatea noastră de a funcționa 24 de ore din 24 înseamnă că avem mereu oameni care lucrează. La fiecare element există întotdeauna cineva pregătit să învingă amenințarea, dacă așa hotărăște eșalonul superior. Ca șef, datoria și misiunea mea este să mă asigur că bateria este complet funcțională și gata de operare 24 de ore din 24, șapte zile din șapte”, spune Molina.

Diferitele echipaje se rotesc pe rând, astfel încât „există întotdeauna o dotare minimă pe element, ca să funcționeze 100%”, spune el.

La Lielvarde, spaniolii împart baza cu americanii și cu letonii. Tocmai cu țara gazdă ei lucrează împreună pentru ca interoperabilitatea să fie maximă între sistemul Nasams, care e esențial pentru raza medie, și sistemele letone cu rază scurtă, dacă amenințarea intră pe o rază scurtă.

Cadrul de apărare aeriană a Letoniei funcționează „ca straturile unei cepe”, primul strat fiind operat de diverse țări aliate de la baze aeriene din țările vecine Estonia și Lituania, prin „poliția aeriană” a NATO, prin care în câteva secunde un avion de luptă poate fi trimis pentru a verifica intrări neașteptate sau neautorizate din spațiul aerian rusesc.

Prin urmare, niciun strat nu este mai important decât altul. De fapt, potrivit lui Molina, interoperabilitatea instruirii cu colegii letoni îi ajută pe spanioli să „îmbunătăţească, să implementeze şi să menţină capacităţile şi procedurile noastre”.

Războiul din Ucraina nu a schimbat mare lucru

„Sunt proceduri NATO, consacrate și standardizate, dar mereu găsim noi modalități de a le îmbunătăți și de a le implementa. Periodic avem anumite exerciții de colaborare și cu ele căutăm să fim cât mai eficienți și să asigurăm că suntem capabili de a oferi securitate acestei baze aeriene”, subliniază el.

La centrul sistemului de rachete, postul de comandă unde este ascuns butonul roșu care poate lansa rachetele sistemului Nasams, lucrează Alejandro Rodríguez, un ofițer de control tactic.

Baza aeriană letonă este prima sa destinație în străinătate și subliniază cât de „productivă” este munca și cât de bine se înțelege cu colegii săi americani și letoni. „Și noi învățăm de la ei, și ei învață de la noi, capacitățile ambelor unități sunt îmbunătățite”, subliniază el.

Iar războiul din Ucraina, crede el, nu i-a schimbat substanțial activitatea cotidiană la bază. „Ne pregătim în fiecare zi, facem antrenamente și exerciții împreună cu forțele aeriene letone și armata americană și suntem integrați pentru a răspunde oricărei amenințări”, subliniază el. (Autor: Laura Zornoza; Traducerea: Cristina Zaharia, RADOR)