Conform studiului, sistemul public de pensii din România va suferi o creştere a cheltuielilor cu pensiile de 6,4% din PIB în următoarele decenii, de la 8,4% din PIB în 2010 la 14,8% din PIB în anul 2050. Estimarea ia în calcul doar sistemul public contributiv (pay-as-you-go), nu şi sistemele paralele, necontributive (pensiile pentru agricultori, pensiile speciale, indemnizaţia minimă pentru pensionari).

Analiza S&P cuprinde 49 de state, reprezentând mai bine de două treimi din populaţia globală, iar România se situează în toate clasamentele de sustenabilitate pe unele dintre cele mai slabe poziţii.

Cel mai nesustenabil sistem de pensii
Restrângând analiza doar la economiile emergente membre ale UE, România ocupă ultimul loc la capitolul sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii de stat, ceea ce ameninţă stabilitatea economică şi financiară a ţării pe termen lung.

"Înainte de criza globală, deficitele bugetare ale multor state erau într-un proces de îmbunătăţire, chiar dacă nu în ritmul în care estimările noastre arătau că ar fi necesar. Cu toate acestea, ritmul rapid de creştere a datoriilor guvernamentale din ultimii 3 ani a acutizat, în opinia noastră, nevoia de reforme solide pentru a reduce riscurile bugetare, mai ales în acele ţări în care proiecţiile arată creşteri uriaşe ale cheltuielilor legate de îmbătrânirea populaţiei", arată analiza specialiştilor de la agenţia Standard&Poor’s.

"Astăzi, pe fundalul deficitelor bugetare ridicate, ne aşteptăm ca procesul de consolidare bugetară şi implementarea reformelor în sistemele de pensii şi sănătate să fie dificil de adoptat din punct de vedere politic. În opinia noastră însă, spaţiul de manevră al statelor în acest domeniu s-a micşorat considerabil, iar întârzierea implementării acestor reforme necesare va genera costuri politice, economice şi bugetare suplimentare", susţin reprezentanţii Standard&Poor’s.

Situaţie îngrijorătoare

Analiza Standard&Poor’s trage un nou semnal de alarmă privind nevoia accelerării reformelor în sistemul de pensii de stat, mai ales în ţări ca România. Excesele şi greşelile trecutului au dus sistemul public de pensii într-un punct mort, practic în faliment tehnic, iar vestea cea mai proastă este ca perspectivele demografice sunt şi mai îngrijorătoare.

"Toate estimările instituţiilor internaţionale arată că România este în cea mai defavorabilă poziţie demografică dintre toate statele UE, ceea ce va majora puternic presiunile asupra sistemului de pensii de stat. Practic, pentru tinerii de astăzi, singura speranţă pentru un venit decent este economisirea în sistemul de pensii private, întrucât pensia de la stat va fi cel mult simbolică", a comentat Crinu Andănuţ, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), rezultatele studiului S&P.

Potrivit acestuia, la polul opus între statele Europei emergente se situează Polonia, care şi-a reformat curajos sistemul de pensii în urmă cu 12 ani, prin introducerea unui sistem puternic de pensii private obligatorii, cu contribuţii de 7,3%, şi care a fost lăsat să funcţioneze.

Astăzi, fondurile poloneze de pensii administrează 50 de miliarde de euro, adică 15% din PIB-ul ţării, au înregistrat rezultate investiţionale mai mult decât corecte, au ajutat la dezvoltarea pieţei financiare şi au preluat o buna parte din presiunea plăţii viitoare a pensiilor de stat.