Parlamentul sârb a ratificat acordul cu Rusia pentru participarea statului balcanic în proiectul conductei South Stream şi preluarea companiei petroliere Nafta Industrija Srbije (NIS) de către Gazprom.

Gazoductul ar urma să lege Rusia şi Bulgaria prin Marea Neagră, iar terminalele sale vor aproviziona cu gaze vestul Europei, proiectul fiind considerat o încercare de a contracara intenţia Nabucco de a spori independenţ a Europei faţă de gazul rusesc.

Rusia s-a orientat spre Serbia, atrasă de singura companie petrolieră neprivatizată din Europa de Sud-Est, NIS. Sârbii au promis ruşilor această companie, în schimbul participării la South Stream, care va aduce ţărilor de tranzit sute de milioane de euro pe an. Problema ridicată de specialişti este preţul mic cu care ruşii vor achiziţiona ultima redută petrolieră a Balcanilor, respectiv 400 de milioane de euro, în condiţiile în care consultanţii europeni o evaluează la peste 1,5 miliarde de euro.

Înţelegere unitară, proiecte independente

Pentru că Serbia întârzia ratificarea acordului, presa rusă a scris că partenerii Gazprom în South Stream, italienii de la ENI, vor propune ca România să ia locul Serbiei pe traseul conductei. Aceleaşi surse precizau însă că ruşilor nu le convine să renunţe la statul balcanic, pentru că ar pierde şi superafacerea NIS.

„Acordul încheiat între Rusia şi Serbia include modernizarea NIS, precum şi realizarea gazoductului South Stream, ca o înţelegere unitară. Totuşi, aceste proiecte sunt independente şi ar fi greşit ca implementarea unuia să fie asociată cu a celuilalt“, au precizat, pentru EVZ, reprezentanţii Gazprom.

România, încă pe listă

Ratificarea acordului dintre Rusia şi Serbia nu înseamnă însă excluderea posibilităţii ca România să facă parte din South Stream, spun atât oficialii ruşi, cât şi cei români. Gazprom nu a definitivat încă rutele conductei, o decizie finală urmând să fie luată după finalizarea studiului tehnico- economic, au mai precizat reprezentanţ ii gigantului rus. „Prezenţa Serbiei în proiectul South Stream nu o exclude pe cea a României. Ambele state pot fi, în acelaşi timp, ţări de tranzit pentru acest gazoduct“, ne-a declarat directorul general al Transgaz, Ioan Rusu, care a reiterat intenţia României de a colabora cu Gazprom, dacă ruşii vor înainta o invitaţ ie de participare la South Stream.

LOVITURĂ

Marele perdant: Dinu Patriciu

Procesul de privatizare a NIS a trezit interesul marilor companii europene de profil, inclusiv al numărului doi de pe piaţa românească, Rompetrol. Dinu Patriciu, preşedintele grupului, era aproape sigur de câştigul său, susţinând că va oferi un preţ mai bun decât OMV, principalul său competitor în acea cursă. Ţinta Rompetrol era de a acoperi întreaga piaţă din sud-estul Europei, estimată la 50 de milioane de consumatori. Patriciu spunea, în urmă cu un an, că este dispus să investească un miliard de dolari în modernizarea companiei. Potrivit acordului cu Serbia, ruşii de la Gazprom vor aloca 500 de milioane de euro pentru retehnologizarea companiei în următorii patru ani. Oficialii NIS consideră însă că este nevoie de peste două miliarde euro pentru ridicarea companiei la standarde europene.