Reducerea pensiilor de lux, penalizarea mai dură a pensionărilor anticipate, dar şi interzicerea majorărilor înainte de alegeri sunt câteva dintre propunerile Societăţii Academice.

România numără 5,5 milioane de pensionari şi doar 4,5 milioane de salariaţi, ceea ce a dus la a propierea de colaps a sistemului de pensii. Declaraţia a fost făcută, ieri, de consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu, la o dezbatere organizată de Societatea Academică din România (SAR). Ca atare, SAR a venit cu o serie de propuneri pentru redresarea sistemului.

Potrivit directorului Sorin Ioniţă, înlocuirea cotei unice cu impozitul progresiv nu va fi o soluţie, însă ar fi necesară o lărgire a bazei de colectare a contribuţiilor pentru a „închide găurile uitate de guvernanţi în mod deliberat”. În plus, a explicat expertul SAR Suzana Dobre, pensiile de invaliditate ar trebui să meargă doar la cei bolnavi, iar Casa de Pensii să aibă un „organ permanent de control”. În opinia acesteia, ar trebui descurajate pensionările anticipate, iar invalizii reali, de gradul I şi II, ar trebui să aibă şi ei posibilitatea de a se angaja, cu asigurarea că, în cazul în care vor fi concediaţi, îşi vor recăpăta pensia.

Mai mult, a arătat Dobre, punctul de pensie ar trebui să depindă doar de inflaţie, pensiile speciale ar trebui reduse, bugetul de pensii plafonat şi, nu în ultimul rând, ar trebui introdusă interdicţia de a creşte pensiile în an preelectoral.

CONTROVERSE

Cinci mituri legate de pensiile din România, „spulberate” de sociologi

Pensionarii nu sunt „cei mai săraci români”, nu sunt „persoane vârstnice” şi nu iau o pensie „doar câţiva ani”. În plus, pensiile nu sunt „prea mici comparativ cu salariile”, iar femeile „nu trebuie să se pensioneze mai devreme decât bărbaţii”. Acestea sunt rezultatele unei analize realizate de Marian Preda, prodecan al Facultăţii de Sociologie a Universităţii Bucureşti. Potrivit acestuia, datele Institutului Naţional de Statistică arată că românii între zero şi 24 de ani sunt cei mai afectaţi de sărăcie.

În plus, în 2008, erau 4,2 milioane de români de peste 60 de ani, în condiţiile în care ţara noastră număra şase milioane de pensionari. Deci, nu toţi sunt bătrâni, a arătat Preda. Iar speranţa de viaţă a pensionarilor este, în medie, de 15 ani, adică mulţi primesc pensie mai mult timp decât au contribuit.

În 2007, valoarea punctului de pensie a crescut cu 67,5%, în timp ce inflaţia, doar cu 4,8%. Cât priveşte femeile, ele „vor şi trebuie lăsate să lucreze mai mult”, a conchis Marian Preda.

SISTEM PLIN DE ABUZURI

Vass: „350.000 de pensionari de invaliditate nu sunt bolnavi”

România are 350.000 de pensionari pe caz de boală în plus faţă de statele europene, prin raportarea numărului acestor pensionari la populaţia ţării, a susţinut, ieri, consiliera premierului, Andreea- Paul Vass, în cadrul dezbaterii organizate de Societatea Academică din România. Iar cifra ar putea reprezenta dimensiunea „abuzului” din sistem.

„Există o prezumţie de abuz relevantă, care, într-un scenariu ipotetic de modelare economică, îmi spune că un control serios în domeniu şi corecţia aferentă duc la o diminuare cu 1,2% din PIB a cheltuielilor cu aceste pensii. Deci, dacă se rezolvă problema abuzurilor, reuşim să diminuăm cu 1,2% cheltuielile cu pensiile”, a explicat Vass.

Potrivit acesteia, prin extinderea bazei de colectare, adică prin eliminarea „excepţiilor nejustificate economic, dar permise cu lobby politic”, s-ar mai aduna la buget alte 2,9% din PIB.

„Este deci vorba de patru procente din PIB economii la cheltuieli, ceea ce înseamnă diminuarea deficitului din doar două probleme mari şi late. Problemele nu se pot rezolva însă pocnind din degete pentru că, atunci când încerci să corectezi nişte abuzuri, te loveşti de justiţie, iar atunci când vrei să corectezi o lipsă de colectare corectă a fondurilor la buget te loveşti de ANAF şi de conduita românilor de a se conforma”, a conchis Andreea Paul-Vass.

Complicitate negativă

Marea problemă a sistemului, aşa cum au susţinut atât reprezentanţii SAR, cât şi reprezentanţii executivului, este faptul că politicul a stabilit nivelul pensiilor pe criterii electorale, şi nu economice. „Punctul de pensie se stabileşte în funcţie de argumente economice, dar în România, vreme de 20 de ani, a fost stabilit pur politic”, a arătat apoi Vass.

„Abuzurile şi fraudele care s-au făcut de-a lungul timpului în sistemul de pensii au fost rezultatul unei complicităţi între politicieni, între funcţionari publici, între cei care s-au pensionat şi medici”, a susţinut, la rândul său, consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu.

Acesta a adăugat că, în România, „sunt mai mulţi pensionari cu stagiu incomplet decât cu stagiu complet”. Adică, din totalul persoanelor care au ieşit la pensie, doar 1,8 milioane au contribuţie completă la bugetul de stat, în timp ce 2,2 milioane s-au pensionat mai repede, dintre care 900.000 pe caz de boală.

„A existat timp de 20 de ani această complicitate şi a făcut posibile aceste abuzuri. Nu se ştie câţi au fraudat sistemul, dar trebuie verificat. Scăderea cu 15% a pensiilor evită colapsul pe termen scurt, dar nu rezolvă problema. Este nevoie de o analiză şi de o corecţie a întregului sistem”, a încheiat Lăzăroiu. "Abuzurile şi fraudele care s-au făcut de-a lungul timpului au fost rezultatul complicităţii între politicieni, funcţionari publici, cei care s-au pensionat şi medici. “ SEBASTIAN LĂZĂROIU, consilier prezidenţial