Solstiţiul de iarnă este unul dintre cele patru mari momente astronomice ale anului, alături de echinocţiul de primăvară şi cel de toamnă şi solstiţiul de vară.

Solstițiu de iarnă din acest an se va produce pe data de 21 decembrie, la 18:28 (ora României). Această dată, când ziua are doar 8 ore și 50 de minute, iar noaptea 15 ore și 10 minute este plină de tradiții și obiceiuri, care se respectă cu strictețe din vechime. Începând din aceatsă zi. dată, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea. Solstițiul de iarnă reprezintă cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului, potrivit Digi 24. 

Ca în fiecare an,iarna astronomică începe cu un moment precis. Mai exact, cel al solstițiului de iarnă, când ziua începe să crească, iar noaptea să scadă. Acest fenomen este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezinta consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”. Solstițiu înseamnă, de fapt, „soare nemișcat”. Solstiţiul reprezintă momentul când planul determinat de centrul Soarelui şi de axa de rotaţie a Pământului este perpendicular pe planul orbitei Pământului, iar unghiul făcut de razele soarelui cu orizontul la amiază este cel mai mic, mai precizează aceeași sursă.

Tradiții și obiceiuri 

Obiceiurile românești din preajma solstițiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat prin substituirea acestuia cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat și incinerat simbolic în noaptea de Crăciun, cu taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Țurca sau Borița care, după ce însoțește unele cete de colindători, este omorât simbolic și, mai ales, cu porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, sacrificat ritual la Ignatul Porcilor (20 decembrie), scrie Agerpres. Pentru păgâni, aceasta reprezenta noaptea în care Marea Zeiță dădea naștere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, și pe Mithras, zeul luminii.

Povești uluitoare

Cea mai veche informație scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui datează încă din antichitate. În Mesopotamia, sărbătoarea avea o durată de 12 zile, timp în care se credea că îl ajută pe zeul Marduk să îmblânzească monștrii haosului pentru încă un an.

În această zi, răul și binele se bat

În vechime, în noaptea de 21 decembrie, oamenii urcau pe munte cu torțele aprinse pentru a întâmpina răsăritului soarelui, apoi se rugau și făceau petreceri în jurul focului, lucru care se mai face și astăzi în unele sate din România. Și asta pentru că la solstițiul de iarnă se deschid cerurile dar și străfundurile, iar binele se bate cu răul. De asemenea în trecut, de solstițiul de iarnă oamenii sacrificau animale, ulterior practică fiind înlocuită cu sacrificarea simbolică a unui stejar sau brad, care era tăiat, apoi ars.

Cu alte cuvinte, noaptea magică din 21 decembrie are influențe majore asupra oamenilor, datorită energiei pe care o aduce, aducând un nou început pentru fiecare, momentul când se privește spre viitor.