Ca să se poată specializa în meserii precum cele de programator, documentarist sau operator call center, persoanele cu dizabilităţi de vedere trebuie să cumpere programe a căror licenţă ajunge la mii de euro, sume care în alte ţări sunt subvenţionate.
„La fel cum la persoanele cu probleme auditive primesc subvenţii pentru proteze, şi la persoanele cu probleme de vedere ar trebui să obţină subvenţii pentru achiziţionarea acestora aparate asistive. În alte ţări, aceste sunt considerate asemenea protezelor. Cu ajutorul acestor programe foarte scumpe, nevăzătorilor li se poate asigura accesul pe piaţa muncii”, susţine Radu Sergiu Ruba, preşedintele Asociaţiei Nevăzătorilor din România (ANR). Foarte multe persoane cu deficienţe grave de vedere ajung să fie foarte buni programatori, operatori ai calculatorului sau din firmele call center, cu ajutorul programelor de citire a ecranului şi a prescurtărilor pe care le folosesc în locul mouse-ului. În alte ţări, aceştia pot ajunge şi recepţioneri la hoteluri, nu cei de la frontdesk, ci persoanele care introduc rezervările în baza de date.
Informaticianul care vede cu mâinile Ştefan lucrează de şase ani domeniul informaticii şi nu i-a luat mai mult de un an să se familiarizeze cu tastatura. Acum face o demonstraţie a noului program de voce sintetică în limba română, realizat în România de o firmă din judeţul Timiş. Cu ajutorul ei poate citi toate documentele de pe un calculator şi pagini întregi de pe Internet. Din boxe se aude o voce feminină care rosteşte orice comandă şi orice cuvinţel stocat într-unul din documentele de pe desktop. „Acum voi căuta pe google un cuvânt. Intru pe primul link”, explică băiatul, secondat de vocea care citeşte tot ce face. „Vocea este setată mai repede, ca la nevăzători”, mai spune Ştefan, scuzând vocea care leagă cuvintele într-o viteză ce face textul aproape de neînţeles. „Dacă la persoanele care văd cititul în gând se face cu o anumită viteză, şi la nevăzători vocea sintetică este dată la o viteză mare, astfel că cei care nu sunt obişnuiţi, nu pricep nimic. Nevăzătorii fac legăturile mult mai repede”, ţine să explice preşedintele Asociaţiei. Până acum, persoanele cu deficienţe de văz foloseau programe în limba italiană, care însă nu puteau citi diacriticele, şi nici cifrele. „Citeşte uneori: «Acum settanta de ani», pentru că nu are capacitatea de a citi şi cifrele. Eu folosesc mereu vocea în italiană pentru că cele în română realizate până acum nu-mi plăceau foarte mult. Când am însă de corectat un text, trebuie să apelez la limba română, însă”, explică preşedintele Radu Sergiu Ruba. Licenţa pentru acest program în limba română costă de la 260 la 800 de lei, în funcţie de proprietăţile acestuia. Pentru ca acest soft să funcţioneze, cel care-l achiziţionează trebuie să aibă deja un alt program instalat pe calculator, numit „cititor de ecran”.Licenţa pentru acesta se ridică însă la peste 5.000 de lei, sumă aproape imposibil de plătit raportată la veniturile unui nevăzător. Cu toate că ANR a făcut şi în trecut nenumărate apeluri către instituţiile statului pentru a obţine o subvenţionare pentru aceste programe, nu au primit niciun răspuns.
Recomandările noastre
