PSD și PNL își complică viața în an electoral. Cea mai largă categorie de alegători, vizată de o măsură controversată

PSD și PNL își complică viața în an electoral. Cea mai largă categorie de alegători, vizată de o măsură controversată Trafic auto Sursa foto: Arhiva EVZ

București. Șoferii sunt revoltați după o decizie controversată promovată de PSD și PNL. Conducătorii auto sunt revoltați din cauza unei ordonanțe promovate de MAI. Actul normativ prevede că cei ce refuză testarea drugtest își pierd permisul până primesc rezultatele testelor biologice.

 

Ordonanța stabilește că un conducător auto care nu acceptă testarea cu drugtestul își pierde permisul până când ies rezultatele testelor biologice. Cei care contestă actul normativ reclamă durata prea mare în care ies rezultatele la testele biologice. Ei vorbesc despre întârzieri de luni sau chiar de un an. Pe de altă parte, mai spun aceștia, foarte multe teste dau rezultate fals pozitive.

Șoferii fac petiții și pregătesc revolte

PSD și PNL susțin că actul normativ este util, deși numărul celor care îl contestă este foarte mare. O petiție online a strâns în jur de 150.000 de semnături. Mai mult, șoferii anunță că vor organiza proteste. Politicienii din coaliție îi ignoră, ceea ce reprezintă o eroare. Șoferii reprezintă cea mai largă categorie de alegători din România. Este mult peste pensionarii pe care se bazează PSD ori peste cei cu viziuni liberale ori de dreapta. Iar aceeași nemulțumire, care ar coagula o masă atât de importantă, poate fi o problemă electorală de proporții.

Ne puteți urmări și pe Google News

„Dacă faci prostia, ca politician, și îți întorci șoferii împotrivă ai pierdut alegerile”, spunea un bătrân om politic care nu a avut șansa să devină președinte de partid, premier sau ministru de interne.

Aparatele Drugtest folosite de poliție au o rată de fals pozitiv de aproximativ 50%, în unele județe, arată statisticile. Conform datelor prezentate chiar de INML, nivelul de rezultate fals pozitive, pentru șoferii testați este de peste 30% la nivelul țării.

În prezent, legea stabilește că un conducător auto care nu acceptă testarea drugtest ori alcooltestul este condus la Medicina Legală și i se prelevează probe biologice. Permisul se suspendă abia în momentul în care vin rezultatele analizelor de sânge, dacă se impune. Or, ordonanța contestată elimină prezumția de nevinovăție, tratându-i pe toți șoferii ca pe potențiali consumatori de droguri.

Șoferii revoltați

DrugTest. Sursa foto: Arhiva EVZ

Controverse pe tema consumului de medicamente

Cele mai mari controverse legate de actul normativ este legat de faptul că șoferii pot rămâne fără permis din cauza unor medicamente uzuale. Ingredientele acestora dau rezultate pozitive la drugtest. Medicii dau exemple de medicamente care nu sunt incluse pe lista de substanţe interzise, dar care pot da reacţii fals pozitive. Este vorba despre:

  • amfetamine: medicamente pentru diabet, antiemetice, antibiotice, antialergice;
  • cannabinoizi: antiinflamatorii, antivirale;
  • barbiturice: antiinflamatorii;
  • opiacee: antitusive (medicamente utilizate pentru răceală şi gripă care conțin codeină), antibiotice, antialergice, antiepileptice, vasodilatatoare.

„Se continuă această politică de incriminare a prezenței unei substanțe în corpul unei persoane ca fiind asociată cu incapacitarea ei de a șofa. Este o greșeală fundamentală absolută, care a dus deja și conduce în continuare, mai ales sub imperiul noilor prevederi legislative, la incriminări dezastruoase ca impact asupra celor depistați pe baza prezenței reziduale a unei substanțe uneori anonime”, a avertizat medicul Gabriel Gorun, specialist în medicină legală, citat de Digi 24.

Catalin Predoiu, Marcel Ciolacu, Alfred Simonis Sursa foto: NQUAM_Photos

Recomandare pentru șoferii bolnavi

Pentru astfel de cazuri, singura recomandare a polițiștilor este ca cei în cauză să nu urce la volan. Aceasta deși legea nu le interzice să șofeze. Polițiștii pasează responsabilitatea pe conducătorii auto, spunând că, astfel, nu pun în pericol viața celorlalți participanți la trafic.

 „La fel cum în alte state oamenii înțeleg să nu conducă atunci când consumă medicamente, așa ar trebui să înțelegem și noi, pentru că afectează în mod real - și asta o spun medicii, nu o spune Poliția română”, spune Georgian Drăgan, purtător de cuvânt al poliției.

Este un fals argument. Un principiu de drept spune că ceea ce nu este interzis de lege este permis și nu poate fi sancționat. În cazul de față, în condițiile în care legea nu interzice șoferilor să urce la volan după ce au consumat anumite medicamente, reținerea permisului pentru consum de droguri reprezintă un abuz.

Controverse legate de data consumului de droguri

O altă problemă, semnalată de medicul Gabriel Gorun, este cea legată de data la care s-au consumat drogurile sau substanțele care dau rezultate pozitive. Este o problemă care a stârnit multe dispute, chiar înainte de apariția acestui act normativ.

Medicul contestă recomandarea polițiștilor, din această perspectivă, arătând că recomandările din prospectele medicamentelor nu sunt de mare folos. Potrivit spuselor sale în organism rămân urme ale consumului de substanțe interzise o perioadă mai lungă, chiar dacă acestea nu mai au nici un efect. În aceste condiții, aparatul drugtest dă un rezultat fals pozitiv, chiar dacă șoferii nu sunt împiedicați să conducă.

„Iau de bun ce a zis acest producător și 24 de ore nu șofez, ba mai mult, chiar medicul face prescriptie și spune că 24 de ore nu șofez și eu după 48 sunt surprins într-un filtru al poliției și ies pozitiv la opiacee și mă minunez cum estre posibil. Pentru că eu am respectat prospectul, dar pe prospect nu scrie și care este remanența în organism a acestei substanțe, pentru că asta e o noțiune de ultra-specialitate toxicologică”, a explicat medicul.

O situație similară se constată și în cazul drogurilor. Conform medicilor, urmele canabisului pot fi depistate în organism într-un interval de până la 30 de zile. Cu alte cuvinte, o persoană care a consumat canabis, poate ieși pozitivă, la aparatul drugtest chiar după mai multe zile. Aceasta deși substanța nu mai afectează capacitatea de conducere.

Codul Rutier

Politia rutieră Sursa foto: Arhiva EVZ

Cazul colonelului Constantin Păun

Cazul colonelului în rezervă Constantin Păun poate fi un bun exemplu legat de erorile pe care le dau aparatele drugtest pentru șoferii aflați în trafic. Fost șef al BCCO (Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate) Bucureşti, el a fost implicat într-un grav accident de circulație. Pe o stradă din Popești Leordeni, a lovit o femeie pe care a omorât-o.

După testarea cu aparatul drugtest și alcooltest, polițiștii din brigada rutieră au anunțat că fostul colonel era băut și drogat la momentul comiterii accidentului. Informația a fost prezentată în spațiul public, iar fostul colonel a ajuns, normal după gratii.

Surpriza a venit după efectuarea testelor biologice când s-a dovedit că Păun nu era drogat la volan. Analizele de sânge au confirmat doar prezența alcoolului, nu și a drogurilor. Ulterior, s-a aflat că fostul colonel luase medicamente pentru afecțiunile de care suferea.

„În cazul privind accidentul rutier din data de 02 septembrie a.c., produs pe strada Unirii, din localitatea Popești Leordeni, soldat cu decesul unei persoane și rănirea altei victime, facem precizarea că, în urma recoltării de mostre biologice, în vederea stabilirii prezenței în organism a consumului de alcool și substanțe psihoactive, precizăm faptul că, Buletinul de Analiză Toxicologică, emis de Institutul de Medicină Legală Mina Minovici București, a indicat o valoare pozitivă la consumul de alcool și o valoare negativă la consumul de substanțe psihoactive”, a fost obligat să revină Inspectoratul de Poliţie Judeţean Ilfov.

Revista presei