Evenimentul Zilei > International > Singurul om care a reușit să evadeze din infernul lagărului de muncă nord-coreean
Singurul om care a reușit să evadeze din infernul lagărului de muncă nord-coreean

Singurul om care a reușit să evadeze din infernul lagărului de muncă nord-coreean

În cel mai mare lagăr de muncă din lume - ce poate fi văzut pe Google Earth - aproximativ 154.000 de oameni sunt ținuți prizonieri, în Coreea de Nord. Unul dintre ei a reușit să evadeze de aici. Nord-coreeanul Shin Dong-hyuk, de 30 de ani, își spune povestea într-o carte apărută de curând, intitulată ”Evadare din lagărul 14”.

Lagărul 14 este, pentru cei care știu ce se întâmplă dincolo de sârma ghimpată, cel mai sinistru. Majoritatea celor 15.000 de prizonieri ținuți aici muncesc până mor. O soartă mai bună a avut Shin Dong-hyuk, singurul care a reușit să scape de coșmarul detenției, scrie ”The Sun”.

Povestea tânărului nu poate fi confirmată de nimeni, însă experții spun că relatările lui se potrivesc cu ceea ce se întâmplă de obicei în acest lagăr.
Shin este mic de statură și foarte slab. Are doar 1 metru și 67 și este malnutrit.
Degetul mijlociu i-a fost tăiat de un gardian, care a vrut astfel să îl pedepsească pentru că a scăpat din mână o mașină de cusut, într-o fabrică de confecții. Picioarele îi sunt pline de cicatrici, de la gleznă până la genunchi, în urma rănilor provocate de un gard electric. Spatele, brațele și fesele sunt pline de semne lăsate de gardieni.

Mama și fratele, executați

La 30 de ani, Shin poate spune că nu cunoaște altă lume în afara celei din Lagărul 14, care este rezervat celor mai răi inamici ai regimului nord-coreean. În acest lagăr, care se întinde pe zeci de kilometri, se află ferme, mine și fabrici.
Aici, Shin și mama sa, Jang, au avut propria lor cameră, dormind unul lângă altul pe podea. Fără paturi, scaune sau mese. Cu lumină electrică doar două ore pe zi. Fără apă, săpun, șosete, mănuși, lenjerie sau hârtie igienică.
Shin a fost închis aici pentru că doi dintre fraţii tatălui său au fugit în Sud, în timpul războiului coreean.
Shin a asistat la prima execuţie când avea doar 4 ani. Mai târziu avea să vadă cum mama îi era violată, apoi ucisă. Împușcat avea să sfârșească și fratele său. Motivul: familia sa ar fi vrut să evadeze. Degeaba a încercat Shin să nege. A fost torturat și interogat zile întregi pentru a spune unde urma familia sa să meargă după ce ar fi evadat. A fost eliberat și trimis să muncească în ferma de porci.

Lumea de dincolo de sârma ghimpată

Acum avea să îl întâlnească pe noul prizonier, Park Yong-chul, adus de la Phenian. Cei doi au devenit prieteni, iat Shin a aflat că dincolo de lagăr se află și altceva. Că există și alte țări, unde oamenii trăiesc altfel. Că în această lume există bani, televizor și telefoane.
Shin și Park au plănuit să evadeze și, în decembrie 2005 au găsit ocazia cea mai bună, în timpul așa numitei „vacanțe”, de două zile, de la fabrica de confecții.

Au reușit să ajungă lângă gardul electric ce înconjura lagărul. Cel mai apropiat turn de pază era la sute de metri distanţă, iar patrulele treceau destul de rar. Au încercat să treacă prin gard,  dar Park a rămas blocat între fire şi a murit electrocutat. Shin i-a folosit corpul pentru a se proteja şi a face primul pas spre libertate.

Activist pentru drepturile omului
A ajuns la o casă din apropiere, a furat haine și mâncare și s-a îndreptat către granița cu China.  A mituit un gardian cu un cârnat tofu, țigări și o pungă de dulciuri și și-a început drumul spre Coreea de Sud. A reușit să ajungă în lumea liberă, unde povestea sa a devenit cunoscută când a fost internat cu sindromul afecțiune post-traumatică.
Povestea lui a impresionat un cuplu de americani, care i-a plătit drumul până în SUA. Shin locuiește acum în California, unde lucrează în cadrul unei grup pentru drepturile omului.