Muzica corală accentuează trecerea prin pământ, purgatoriu şi paradis, sugerând lumile de aici şi de dincolo.
Astă-seară se joacă, în nocturnă, de la ora 22.00, la Sala „Toma Caragiu“ a Teatrului Bulandra, spectacolul „Orfeu şi Euridice“, o nouă versiune de Adrian Enescu, cu variaţiuni pe teme de Glück, regizată de Alexandru Darie. Dacă vineri seară, la repetiţia generală cu public, au fost probleme tehnice, regizorul spera să pună lucrurile la punct pentru premiera oficială, din cadrul Festivalului Uniunii Teatrale (UTE).
Premiera operei baroce a lui Glück a avut loc la Viena, în 1762, cu un libret în limba italiană, de Ranieri de Calzabigi. În 1774, Glück a revizuit opera pentru a putea fi cântată de un tenor, schimbând şi libretul în limba franceză. Aria „J’ai perdu mon Eurydice“ din actul al III-lea s-a păstrat şi în repertoriul contemporan.
Compozitorul Adrian Enescu a rescris timp de doi ani întreaga lucrare a lui Glück, îmbogăţind-o cu fragmente originale de muzică contemporană.
Printr-un decor semnat de Octavian Neculai, cu scări şi pereţi realizaţi dintr-un material special, se sugerează intrarea într-un templu antic, cu coloane şi basoreliefuri, într-o atmosferă stranie, dată de torţe aprinse şi proiecţii video moderne realizate de Daniel Gontz. Alexandru Darie a creat aşadar un spectacol de teatru şi operă, cu 10 actori, un cor de 22 de persoane, orchestră şi o impresionantă figuraţie pe scenă.
Muzica corală accentuează trecerea prin pământ, purgatoriu şi paradis, sugerând lumile de aici şi de dincolo, iar costumele sunt cosmopolite, viu colorate, chiar dacă unii îngeri au aripi kitschoase. Regizorul încearcă să redea un drum halucinant, prin umbrele şi tenebrele dintre cer şi pământ. Toată opera este cântată de solişti ai studioului experimental de operă şi balet „Ludovic Spiess“, de la Opera Naţională Bucureşti, dirijaţi de Tiberiu Soare, dar interpreţii trebuie să devină şi mai expresivi în încercarea de a-şi reprezenta trăirile nu numai prin voce, ci şi prin gest.
Recomandările noastre
