Vladimir Tismaneanu: "Atacurile impotriva Raportului Final al Comisiei pentru analiza dictaturii comuniste joaca rolul de revelator privind diverse atitudini referitoare la democratia pluralista si valorile pe care se intemeiaza aceasta."

Nu ma gandesc acum la cei care au rezerve fata de un concept sau altul. Ori la cei care ne spun ca nu am examinat absolut toate dimensiunile vietii sociale si economice din anii comunismului. Cei pe care-i am in vedere sunt adversarii pozitiei de principiu de pe care a fost scris Raportul: o perspectiva inspirata de valorile societatii deschise, deci ale liberalismului civic.

Ni se reproseaza, de pilda, ca nu am denuntat comunismul drept satanism, ca nu am adoptat o perspectiva mistica in analiza noastra. Nu neg ca doctrina marxista din care s-a inspirat leninismul (deci si stalinismul) este in fond una nihilista, care aboleste distinctiile traditionale dintre Bine si Rau. Dar o analiza stiintifica, intemeiata pe metodologii riguroase, nu se poate reduce la consideratiuni metafizic-religioase. Cand condamnam dictatura comunista, nu ne putem limita bibliografia la lectura „Demonilor” lui Dostoievski.

Alte atacuri vin din zonele national-securismului, cu ale sale perverse tentacule ideologice. Se idealizeaza epoca Ceausescu si se reproseaza Raportului ca afirma categoric caracterul criminal al Securitatii de-a lungul intregii sale existente. Iata ca acum, in Polonia, prim-ministrul Jaroslaw Kaczynski propune adoptarea unei legi prin care sa se declare politia secreta comunista drept organizatie criminala.

Propunerile sunt similare celor din concluziile Raportului Final - in sensul eliminarii fostilor agenti din numeroase posturi publice, al reducerii si chiar taierii complete a pensiilor acestora. Ma gandeam la aceste lucruri cand citeam relatarile despre inmormantarea cu onoruri de general a fostului secretar al CC al PCR, prim-vicepremier, membru al Comitetului Politic Executiv, Ion Dinca. La putin timp dupa ce, in discursul sau din 18 decembrie 2006, presedintele Traian Basescu a condamnat regimul comunist drept ilegitim si criminal, unul dintre stalpii acestui regim a beneficiat de acest incredibil tratament. 

Este cat se poate de limpede ca avem de-a face cu tentative insolente de negationism in raport cu ceea ce Comisia si toti prietenii societatii deschise percep drept o imensa catastrofa nationala: impunerea si perpetuarea unui regim intemeiat pe dispretul fata de lege si umilirea individului.  Departe de a fi, cum pretinde Ion Cristoiu, un „raport al rafuielii politice”, documentul in cauza spune limpede ce s-a petrecut in Romania vreme de 45 de ani. O face pe baza de documente, numindu-i pe cei direct responsabili. Raportul nu comaseaza si nu egalizeaza culpabilitatile.

Alti inamici ai societatii deschise - folosesc acest termen in sensul propus de marele filosof Karl Popper - critica Raportul pentru ca nu recunoaste pseudo-nationalismul ceausist drept autentic. Fostii trambitasi ai partidului, activistii platiti ai PCR, UTC, ori profesorii de socialism de la „Stefan Gheorghiu” ne dau astazi lectii de moralitate. Celor care scormonesc prin diverse colectii cautand texte ale subsemnatului menite sa ma compromita, le amintesc ca nu am fost niciodata angajat al vreunei publicatii comuniste.

Pentru linistea sufleteasca a domnului Victor Roncea si a colegilor sai, le aduc la cunostinta ca nu am avut nicio legatura cu Securitatea. Pe 18 aprilie, deci imediat dupa numirea mea ca presedinte al Comisiei prezidentiale, am solicitat Colegiului CNSAS verificarea dosarului meu de urmarire. Pe 13 mai, ziarul „Ziua” a publicat un text defaimator la adresa mea, afirmand bazaconii izvorate dintr-o imaginatie scapata de sub control.

Prin decizia nr. 2221, din 6 iunie, avand in vedere cererea mea, precum si documente provenite de la SRI si SIE, Colegiul CNSAS a decis: „Domnul Tismaneanu Vladimir, fiul lui Leonte si Hermina, nascut in data de 04.07.1951, in Brasov, nu a fost agent/colaborator al politiei politice comuniste”. Directorul ziarului „Ziua” si-a cerut scuze intr-un editorial pentru afirmatiile neadevarate la adresa mea continute in articolul semnat Vladimir Alexe. 

Inamicii societatii deschise procedeaza prin insinuari, denigrari, falsificari ale faptelor. Civilitatea este un concept care nu le spune nimic. Le repugna decenta si probitatea. Cand ma gandesc la ei, imi amintesc de nemuritorul eseu al lui Marin Preda din „Imposibila intoarcere” in care autorul „Morometilor” vorbea despre „nemaipomenita inventivitate a tipului infect”.

P.S. Il asigur pe Vladimir Alexe ca NU am calatorit NICIODATa in VEST inaintea plecarii din septembrie 1981. Ii comunic ca nu exista legi israeliene care sa oblige un evreu, din orice tara, sa emigreze in Israel. Este vorba despre optiuni individuale, deci despre dreptul unei persoane de a decide in ce tara doreste sa traiasca.