Intrarea strainilor in firmele autohtone a insemnat indepartarea romanilor care detineau pozitii-cheie sau pastrarea lor doar "pentru imagine".

Fie ca au fost inlocuiti, trecuti in linia a doua sau „recompensati” cu o alta functie, managerii romani ai celor mai importante companii privatizate nu mai sunt principalii decidenti. De la companii care reprezinta un brand national, cum este Dacia, si pana la fosta „gaura neagra” a economiei nationale, cum era considerat Sidex, managerii romani au fost schimbati.

Privatizari importante

Privatizarea companiei Romtelecom a adus si inlaturarea ultimului roman de la carma companiei, director general. Florin Anghel a fost director general din 1998 pana in februarie 1999. A fost inlocuit de Vassilios Tsakoniatis, reprezentantul noului actionar - OTE. Trecut in linia a doua, Anghel a ramas director de operatiuni regionale, dar a parasit compania in 2003, an in care s-a inscris in PC. Inlocuirea romanului nu a insemnat insa o mai buna administrare a Romtelecomului, companie care a ajuns la un pas de faliment in 2002.

Ulterior, pe la conducerea companiei s-au perindat mai multi manageri, toti straini. Romtelecom si-a imbunatatit in timp rezultatele financiare, dar pierde teren in favoarea operatorilor alternativi. 

Pe de alta parte, privatizarea celui mai mare combinat din Romania (pentru 500 de milioane de dolari) a adus compania pe profit. Ultimul director roman de la Sidex, actualul combinat Arcelor Mittal a fost Dan Soiman. El a fost intre 1999-2000 reprezentantul FPS in AGA Sidex si a devenit apoi director general. Cel care a adus combinatul din Galati pe profit a fost Narendra Chaudhary, promovat apoi ca director de operatiuni la Londra.

Adio, dar raman cu tine!

Ultimul roman care a ocupat functia de director general la Dacia este Constantin Stroe. Intre 1990 si 2002, Stroe a asistat la cea mai dinamica perioada a uzinei, in care au fost lansate cele mai multe modele Dacia. La trei ani dupa privatizare, in 2002, Stroe i-a lasat locul lui Christian Esteve si a devenit vicepresedinte al CA, functie pe care o ocupa si acum.

Dupa o viata petrecuta in uzinele Dacia, Stroe nu mai detine cheile afacerii celui mai mare producator de masini din Romania. El a declarat in mai multe randuri insa ca Dacia avea nevoie de management strain deoarece altfel nu ar fi supravietuit.

Gazistii au strategii diferite Distrigaz Sud si Nord, companiile preluate de francezii de la Gaz de France si de nemtii de la E.ON, au vazut diferit schimbarea sefilor romani. La Distrigaz Sud, primul lucru pe care l-au facut francezii dupa privatizarea din 2005 a fost sa aduca noua manageri. Liviu Duinea, ultimul director general al Distrigaz Sud, a fost inlocuit cu Bernard Arnaud, care a considerat ca este nevoie de o schimbare „culturala fata de clienti”, potrivit declaratiilor facute in presa.

Nemtii de la E.ON intrati in actionariatul Distrigaz Nord au decis sa pastreze in companie un director executiv roman. Miscarea este considerata insa una strategica deoarece Virgil Metea, care asigura conducerea executiva, ar fi de fapt doar interfata companiei germane conduse din umbra de actualul presedinte al CA, Achim Saul. Acesta ne-a spus ca „desi romanii si germanii sunt diferiti in atat de multe lucruri, o astfel de echipa mixta nu poate fi decat una castigatoare”. Cei doi au facut, practic, schimb de pozitii, dupa ce anul trecut Saul era director executiv.

Manageri scurtcircuitati

Sefii romani ai companiilor de distributie de energie electrica nu mai au prea multe de spus. La E.ON Moldova, fosta Electrica Moldova, Gunther Schubert este din octombrie 2005 cel mai important om din companie. El l-a inlocuit pe Traian Mazilu, controversatul director al filialei Electrica, banuit ca ar fi intervenit la ANRE pentru autorizarea firmei sotiei sale. Presa a mai relatat ca in rechizitorul intocmit de PNA, Lucian Boghiu, fostul director al Electrica, ar fi intervenit la Mazilu in favoarea firmei Moldosin Vaslui, in spatele careia era Omar Hayssam, pentru ca aceasta sa nu fie deconectata de la reteaua de furnizare a energiei electrice.

Italienii de la Enel, care au preluat trei sucursale Electrica (Dobrogea, Banat si Muntenia Sud), au in persoana lui Matteo Codazzi, 40 de ani, un singur „jucator-cheie” si nu au mai avut nevoie de directori romani. Codazzi detine functia de coordonator al afacerii Enel in Romania din septembrie 2006. Cei inlocuiti sunt Liviu Parasca, directorul sucursalei din Dobrogea, si Ioan Livius Milea. Ultimul, fostul director al Electrica Banat, a fost retinut de PNA, in aprilie 2005, pentru mita si abuz in serviciu. Italienii au platit in total 931,8 milioane euro pe cele trei sucursale si spun ca „70% din managerii de prima linie din toate companiile detinute de Enel in Romania sunt romani”.

In schimb, Electrica Oltenia, preluata de cehii de la CEZ, este condusa de Jan Vesknra, un „country manager” de 41 de ani, dar are si un director general roman - Gabriel Negrila, care inainte a fost inginer-sef al Sectiei Tehice de la sucursala Targu-Jiu.

EXCEPTIA Petrom merge pe mana romanilor Singura companie privatizata in care a ramas un director executiv roman este Petrom. Mariana Gheorghe a preluat functia de la Gheorghe Constantinescu in aprilie 2006, acesta primind in schimb jobul de consilier al lui Wolfgang Ruttenstorfer, presedintele OMV.

Aceasta companie a preluat Petrom in 2004 pentru 669 milioane de euro. Constantinescu conducea Petrom din februarie 2003, iar Gheorghe venea din pozitia de expert al BERD la biroul din Londra. Aceasta inlocuire face insa un joc de imagine pentru OMV-Petrom: Mariana Gheorghe devenea prima femeie intr-o pozitie atat de importanta, iar austriecii voiau sa lase impresia ca Petrom este in continuare o companie romaneasca.