"Secretul coifului de aur", un Harry Potter autohton | VIDEO

"Secretul coifului de aur", un Harry Potter autohton | VIDEO

Într-o lume a filmului, în care sunt promovate doar subiectele minimaliste, telenovelele şi sitcomurile, regizorul Andrei Chiriac şi scenaristul Mihai Mănescu propun un serial cu copii care te ademeneşte să cauţi comoara ascunsă a dacilor. Acestui proiect ambiţios şi costisitor, "Secretul Coifului de Aur", care se ridică la un milion de euro, s-au alăturat şi actori cu nume grele ale filmului românesc, precum Marcel Iureş şi Vlad Ivanov. Opt copii obişnuiţi din Bucureşti pleacă în aventura vieţii lor.

Vlad, un adolescent de 12 ani, pasionat de lectură şi istorie, locuieşte într-un apartament de trei camere cu părinţii şi fratele său. Alături de prietenii şi colegii săi de clasă: Alex, Ioana, Laura, Andreea şi Mihai, Vlad participă la orele de istorie ale nonconformistului profesor Andrei, rol interpretat de Radu Micu, unde se discută despre partea mai puţin cunoscută a civilizaţiei dacilor.

„La un moment dat, găsesc jurnalul lui Bogdan Petriceicu Haşdeu în care sunt date informaţii despre comoara ascunsă a dacilor. Acceptă provocarea şi pleacă în Munţii Apuseni. Primul drum îl fac la Câmpina unde a locuit Haşdeu, apoi la Sinaia, văd Sfinxul, apoi Poiana Stânii. Trec pe la Peştera Ialomicioara, Tărtăria, unde s-au găsit faimoasele tăbliţe inscripţionate. Vor merge la Festivalul Magiei de la Sighişoara, se vor întoarce înapoi în timp. Vor merge apoi spre Sarmisegetusa, Orăştie, Costeşti”, detaliază regizorul Andrei Chiriac itinerariul copiilor în descoperirea comorii.

Mentor al copiilor, profesorul Andrei este pasionat de arheologie. El realizează importanţa şi potenţialul descoperiri şi îi provoacă pe copii la o expediţie în Munţii Bucegi ca un „Indiana Jones al zilelor noastre”.

Ne puteți urmări și pe Google News

Apar personajele negative

Printr-un „telefon fără fir” situaţia se complică şi pe urmele copiilor pornesc traficanţii de comori avizi după aurul dacilor. Zvonul ajunge şi la urechile unei organizaţii secrete, al cărei scop este păstrarea secretului comorii dacilor.

De-a lungul episoadelor, ceea ce părea o aventură copilărească devine o problemă de importanţă naţională şi o veritabilă goană după comoară. Eventuala descoperire a comorii ar putea schimba radical percepţia asupra civilizaţiei dacice şi implicit cea a întregii Europe.

„Se pare că atunci când au atacat romanii, câţiva daci au scăpat de sub asediul Sarmisegetusei şi au ascuns marea comoară în templul lui Zalmoxe. Această locaţie nu este publică, dar există anumiţi oameni care fac parte dintr-o organizaţie secretă care ştiu locaţia comorii, dar care aşteaptă momentul prielnic pentru a dezvălui locaţia, când românii vor fi gata să accepte o nouă idee sau o nouă ideologie”, explică regizorul.

O comoară spirituală

Copiii vor fi eroii unei călătorii iniţiatice care-i va purta pe urmele străbunilor în locuri fascinante şi necunoscute ale ţării. Ei descoperă valorile prieteniei, ale curajului, ale adevărului, ale sacrificiului, ale responsabilităţii şi ale iubirii. Descoperind codul ascuns din jurnal, urmărind harta şi interpretând teorii provocatoare, copiii află că pe lângă o comoară materială există una mult mai importantă.

„Câţiva m-au impresionat pentru că i-am întrebat: „Ce credeţi voi că este comoara, monede de aur, lingouri, zăcăminte minerale?”. Şi una dintre fetiţe, Ioana Ivan a răspuns că de fapt comoara ar putea fi experienţa pe care o vor avea de-a lungul drumului. M-a impresionat foarte tare şi am ales-o imediat, în afara faptului că este foarte frumoasă şi telegenică”, povesteşte Andrei Chiriac.

Iureş ascunde comoara dacilor, Ivanov o caută

Alături de cei opt copii şi de profesorul Andrei, din distribuţie mai fac parte şi Marcel Iureş, Vlad Ivanov, Radu Gabriel, Cristi Creţu. Marcel Iureş va fi Învăţătorul, cel care ştie locaţia comorii, conduce într-un fel organizaţia secretă, dar nu vrea să facă cunoscute informaţiile.

„Deocamdată negociem cu Gelu Niţu şi Vlad Ivanov pentru rolul profesorului Virgilius. Iniţial Niţu era pentru acest rol, însă când am filmat trailerul el nu a venit şi atunci a jucat Vlad Ivanov acest rol. Între timp s-a întors din vacanţă, şi s-ar putea să rămână Niţu pentru rolul lui Virgilus şi Ivanov să rămână pentru rolul lui Remus”, a povestit regizorul.

Profesorul Virgilius este adevăratul personaj negativ al filmului, care doreşte să pună mâna pe comoară. Şi el face parte din această organizaţie secretă şi, neştiind foarte multe despre comoara dacilor, vrea să pună mâna pe ea. Remus este bodyguardul lui Virgilius, un om de acţiune care îi urmăreşte pe copii şi care este în stare de orice, chiar să şi ucidă pentru a obţine jurnalul lui Haşdeu.

„Există şi patru clovni Marin, Marian, Gabi şi un pitic, care sunt traficanţi de artefacte dacice şi sunt angajaţi de profesorul Virgilius să îi urmărească pe copii. Ei sunt partea haioasă a filmului”, adaugă Andrei Chiriac.

De ce clovni? „Pentru că cei mici reacţionează foarte bine cu aceste personaje, plus că ei au şi ceva diabolic în ei care îi sperie pe copii”, a explicat scenaristul Mihai Mănescu.

Unde şi când va fi difuzat

Precaut în informaţiile pe care le-a dat în legătură cu postul unde va fi difuzat serialul, Andrei Chiriac a spus că negociază cu Televiziunea Română, dar şi cu alte televiziuni. „Nu există un răspuns clar, dar există mai multe variante”, a precizat regizorul.

Întrebat, însă, unde ar vrea să vadă filmul difuzat el a declarat: „Sigur, există Pro TV, care are cea mai mare audienţă şi mi-aş dori să fie acolo. TVR-ul este, de asemenea, o variantă extraordinară. Depinde. Vrem să facem o franciză, să facem o afacere din acest film. Iar asociaţii vor trebui să înţeleagă foarte bine ceea ce ne dorim noi. În cazul TVR-ului, ei ar fi doar cei care vor difuza filmului, ProTV-ul s-ar implica mai mult financiar. Am încheia un contract cu MediaPro Pictures care s-ar ocupa de producerea filmului, de promovarea lui”, a menţionat Chiriac.

Cert este că vor începe filmările în septembrie. „Depinde de televiziunea cu care vom încheia contractul, pentru că, dacă vom filma doar primul episod, voi aştepta să vină mai mulţi bani şi vom face şi celelalte opt episoade de câte o oră fiecare, dar probabil le vom sparge în 13 episoade. Şi s-ar putea să amânăm difuzarea până când sunt toate gata. Dacă nu, el va fi difuzat la jumătatea lui octombrie”, a spus Chiriac.

O investiţie de un milion de euro

Regizorul filmului vorbeşte despre acest serial ca despre un proiect foarte ambiţios şi foarte costisitor. „Nu cred că s-a mai făcut ceva asemănător în ultimii 18 ani. Publicul român este obişnuit cu telenovele, sitcomuri care costă puţin. Este o investiţie de un milion de euro. Să nu uităm că vorbim de un lungmetraj şi că avem alt subiect, şi film de epocă şi vizite prin ţară, acţiune, costume”, a estimat Andrei Chiriac, menţionând că cei din lumea filmului ştiu că banii pe care îi cer sunt foarte puţini.

Totodată, regizorul susţine că sunt oameni care după ce au citit scenariul sunt interesaţi să investească, însă puţini au curajul să investească în acest gen de filme.

PROMOVARE

„Filmul va fi locomotiva unui întreg proiect”

EVZ:Cum vei promova filmul? Andrei Chiriac (foto): Aici voi avea nevoie de o companie de advertising foarte puternică pentru o campanie foarte bună şi agresivă. Depinde de televiziunea cu care vom bate palma.

Vorbeai despre franciză. "Secretul coifului de aur" va fi locomotiva care va trage după ea un întreg proiect. Vrem să facem o franciză, similară cu cele americane „Harry Potter”, „Batman”, „Piraţii din Caraibe”, „Stăpânul Inelelor”, „Spiderman”. Este un concept de marketing, este vorba şi despre cei care ne ajută financiar. Dorim să scoatem o carte, reviste, benzi desenate pe tema filmului, tricouri, şepci, ghiozdane, rechizite, papetărie. O altă firmă foarte mare vrea să creeze un joc pe calculator. Există Loteria Română care ar dori să scoată un loz cu câteva persoanje din film, iar marele premiu va fi un coif de aur din aur masiv. Vrem să facem o caravană care să meargă prin ţară, show-uri de cascadori, lupte între daci şi romni. Credem că banii adevăraţi vor veni din produsele pe care le vom vinde datorită filmului. Plus există o promisiune în SUA, vom vinde acest scenariu şi film, în patent, şi ei îl vor schimba un pic şi îl vor face în engleză cu distribuţie americană.

Aşadar, este o reţetă americană. Da este o reţetă americană, ceea ce este o chestiune de marketing. Ne dorim ca cei cu care vom face parteneriat să înţeleagă foarte bine acest lucru. Copii sunt neglijaţi în totalitate şi, în afară de filme americane, copiii din românia nu prea au personaje cu care să se identifice. Vrem să avem şi noi, mai ales că România este un izvor nesecat de poveşti, de basme.

Care este mesajul filmului? Copiii sunt cei mai vrednici să ajungă la comoară oricare ar fi ea. Sunt tot felul de întâmplări care îi vor maturiza şi care le vor schimba sistemul de valori. Filmul îi va provoca la o aventură pe telespectatori. O vor accepta sau nu. În fiecare dintre noi există dorinţa de visa şi e nevoie de un impuls care să îţi arate cine eşti de fapt. Şi s-ar putea ca filmul acesta să aducă aminte multora, care înainte se uitau la „Cireşarii”, să viseze.

Cum crezi că va fi primit de public? Dar de cineaşti? Nu ştiu. Publicul este obişnuit de câţiva ani buni cu telenovele şi sitcomuri. S-ar putea să fie bine venit, să fie primit foarte, foarte bine. Nu poţi prezice. Dar cred foarte tare că publicul român aşteaptă aşa ceva. Pentru că am făcut un sondaj de opinie şi foarte multă lume este nemulţumită de felul în care se face film în ziua de azi. Sperăm că va schimba un pic ideea de a face filme. Sper că cineaştii îl vor privi cu bucurie şi cu îngăduinţă.

Este o oportunitate de a renaşte sectorul filmelor pentru copii? Filmele pentru copii, şi nu numai, trec printr-un impas pentru că se promovează numai subiecte minimaliste. Să nu uităm că am avut o cinematografie foarte interesantă înainte de ‘89. Şi dintr-o dată am trecut la minimalist, iar în ţară sunt o mulţime de poveşti neexploatate. Este mare, mare păcat că au dispărut poveştile. Din păcate nu promovăm poveştile româneşti. Iau americanii poveştile noastre şi le fac subiecte de filme.

EXCLUSIV ONLINE