Relaţia între guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, şi Ministerul Finanţelor a fost mereu una specială şi putem observa acest lucru pe parcursul timpului. Prin natura meseriei sale, şeful băncii centrale monitorizează politica fiscală care este un factor determinant pentru direcţia în care o ia economia şi, până la urmă, influenţează şi politica monetară de care este responsabil.
De fapt, Isărescu nu este rău intenţionat şi, atunci când atacă Ministerul de Finanţe, o face având argumente economice în spate.
Mai mult, o face pentru a atrage atenţia asupra unor dezechilibre şi, de fapt, spre binele ţării, după cum a spus, vineri, şi ministrul Finanţelor, Bogdan Drăgoi, întrebat de ziarişti cum comentează comentariile lui Isărescu referitoare la faptul că sistemul fiscal actual încurajează evaziunea.
23 februarie 2012. Mugur Isărescu a declarat, la un seminar privind viitorul bursei, că modelul antreprenorului român, care vrea să fie şi patron şi manager, dar şi sistemul fiscal conceput astfel încât să forţeze managerii să facă evaziune fiscală, sunt piedici în dezvoltarea pieţei de capital din România: "E adevărat că dacă vom continua cu un sistem fiscal care te împovărează, îţi scoate ochii din cap, şi-ţi dă o singură şansă, să faci evaziune fiscală, nu putem spera la dezvoltarea bursei din România". Şeful băncii centrale a punctat că s-au făcut paşi în direcţia bună, a simplificării şi stabilităţii sistemului fiscal, dar încă insuficienţi, iar o îmbunătăţire a acestuia ar putea crea un cerc virtuos, care ar ajuta pieţele: "Iar mă vor cita jurnaliştii că m-am luat de sistemul fiscal, se mai enervează şi ministrul Finanţelor... noroc că e tânăr (ministrul Finanţelor, Bogdan Drăgoi -n.r.) şi n-are curaj să-mi zică: «Băi, iar te bagi în ograda mea».... Dar chiar e vorba de crearea unui cerc virtuos". 9 martie 2012. Replica ministrului Bogdan Drăgoi: "Guvernatorul Isărescu are întotdeauna foarte bune intenţii. Ştie clar delimitarea atribuţiilor, am lucrat foarte bine cu el în ultimii ani şi, fiind un om cu foarte bune intenţii, îi voi aculta sfatul. Are bune intenţii pentru România". Lupta cu majorările salariale rupte de realitate La capitolul creşteri salariale, opiniile guvernatorului coincideau cu cele ale premierului din 2008, Călin Popescu Tăriceanu, şi ale ministrului de Finanţe, Varujan Vosganian, şi anume că anul electoral nu trebuie să aducă majorări de venituri care nu pot fi susţinute de creşterea economică. Însă, doar opiniile. Ce s-a întâmplat în realitate ştim cu toţii. 1 februarie 2008. Mugur Isărescu: "Este periculos ca în 2008, pe fondul pierderii încrederii în economie, să crească revendicările salariale pentru acoperirea creşterii preţurilor. Dacă se declanşează acest proces, va fi greu de controlat". "Dacă salariile cresc cu 14%, iar productivitatea cu 12%, piaţa va corela în cele din urmă salariile cu productivitatea", a mai spus acesta. Totodată, guvernatorul a precizat: "Dacă productivitatea nu creşte, atunci sentimentul este cumplit. Inflaţia este cea mai nedreaptă taxă". 6 februarie 2008. După o întâlnire dintre Mugur Isărescu, Călin Popescu Tăriceanu şi Varujan Vosganian, premierul de la acel moment declara: "2008 este un an electoral , dar nu va fi un an al pomenilor electorale". "Trebuie să ţinem cont de evoluţia inflaţiei şi nu ne vom permite să creştem salariile dincolo de evoluţia productivităţii", a mai spus premierul, precizând că, în 2008 va exista un control mai ferm al cheltuielilor bugetare. Unde se duc banii bugetului? Acum, când cheltuielile sunt în scădere, veniturile în creştere şi cifrele macroeconomice arată cu mult mai bine decât înainte de criză, Isărescu şi-a mai potolit criticile. Însă, în perioada în care vedea cum resursele provenite din creşterea economică, în loc să ajungă în dezvoltarea economiei, ajung în pensii şi salarii, oficialul băncii centrale nu reuşea să-şi stăpânească atacurile. 26 februarie 2008. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că unul dintre punctele slabe ale României este calitatea politicii fiscale, în principal din cauza destinaţiei cheltuielilor: "La calitatea politicii fiscale suferim cel mai tare. Ponderea cheltuielilor pentru infrastructură trebuie să fie mai mare. Nu este vorba despre cea alocată, ci despre cea consumată". 27 februarie 2008. Replica ministrului de la acel moment, Varujan Vosganian, a venit rapid. Acesta a declarat că guvernatorul BNR ar trebui să fie de acord cu strategia Ministerului Economiei şi Finanţelor (MEF) referitoare la cheltuielile bugetare: "Atunci când ministrul Finanţelor, odată ales în funcţie, preia realitatea şi arată naţiunii că trebuie restructurate cheltuielile, că trebuie introduse criterii de eficienţă, nu e în regulă ca guvernatorul, în loc să spună «Da, sunt de acord cu strategia pe care o adoptă MEF», să menţioneze că structura nu este bună. Nu mai vreau ca guvernatorul să-mi atragă atenţia!". Vosganian a adaugat că, dacă ar fi în locul guvernatorului BNR, s-ar feri să facă declaraţii, din postura unui analist, referitoare la politicile unei alte instituţii: "Eu, în locul guvernatorului, m-aş feri să devin un analist în problemele Ministerului de Finanţe, pentru că banca centrală are de luat propriile reflecţii în legătură cu politica pe care o duce şi eu nu am făcut niciodată referire la adresa politicii BNR". "Angajamente mincinoase" În timp ce BNR încearcă să-şi facă datoria de a menţine echilibrele macroeconomice, multe dintre ultimele guverne nu s-au preocupat de a gestiona finanţele ţării cu responsabilitate. Acesta este un alt lucru care l-a enervat pe Isărescu. 6 mai 2010. La prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei, guvernatorul băncii centrale i-a acuzat pe ultimii miniştri de finanţe de minciună când s-au angajat la venituri bugetare de 39% din PIB. Potrivit lui Isărescu, aceasta este singura explicaţie pentru numeroasele eşecuri înregistrate autorităţi la capitolul încasări bugetare. "Cuvântul bun este – minicinoase – atunci când ne referim la angajamente de cheltuieli de 40% din PIB când veniturile sunt 30%", a declarat şeful BNR. Alte critici făcute cu acelaşi prilej: "A atinge ţinta de deficit ratând ţinta de arierate, mi se pare varianta cea mai proastă". "La fel de proastă este reducerea investiţiilor. Adică pentru a atinge ţinta de deficit bugetar, tăiem exact ceea ce nu ar trebui tăiat". "Necazul la noi este că a crescut datoria publică fără a stimula ieşirea din criză", a spus Isărescu, acuzându-i pe guvernanţi de risipirea banului public. 6 mai 2010. Fostul ministru de Finanţe din Cabinetul Tăriceanu, Varujan Vosganian, a negat, în seara aceleiaşi zile acuzaţiile guvernatorului BNR: "Schiţa bugetară făcută în august-septemebrie 2008, când economia creştea, s-a bazat pe prognoza BNR, a comisiei europene şi a fondului monetar, ca să lămurim asta cu minciunile". 27 mai 2010. Guvernatorul băncii centrale continuă să critice politica prociclică a guvernului: "Una dintre marile probleme ale României rămâne cum decurge dezbaterea politică, precum şi promovarea de politici guvernamentale prociclice".
Recomandările noastre
