Cinci persoane şi-au pierdut viaţa şi alte 15 erau date dispărute, aseară, după ce pachebotul Costa Concordia a naufragiat în Marea Mediterană, în noaptea de vineri spre sâmbătă.

"Aţi văzut filmul «Titanic »? Exact aşa a fost", le-a spus, ieri, jurnaliştilor de la "Wall Street Journal" Valerie Ananias, o profesoară din Los Angeles în vârstă de 31 de ani.

"Eram la cină în clipa în care totul a început să se cutremure, lumina s-a stins, iar oamenii au început să strige ajutor. După ce sirenele au început să sune şi s-a dat ordinul de evacuare, am mers toţi la şalupe, dar nu au căzut toate în apă. Unele au căzut pe punte, mai mulţi oameni au fost răniţi", a povestit un alt turist, citat de presa italiană.

Din relatările pasagerilor, după ce pachebotul Costa Concordia a eşuat în apropierea insulei Giglio, evacuarea turiştilor a fost gestionată lamentabil.

Căpitanul de pe Concordia, Francesco Schettino, se afla ieri în stare de arest, fiind acuzat că a abandonat vasul la bordul căruia se aflau 3.200 de pasageri şi 1.000 de membri ai echipajului.

"Este o eroare umană"

Ministrul italian al Apărării, Giampaolo di Paola, a declarat ieri că "este vorba de o eroare umană" în cazul tragediei din noaptea de vineri spre sâmbătă.

"Erori care, din păcate se pot întâmpla oricând. Nave de astfel de dimensiuni nu pot trece atât de aproape de coastă", a spus ministrul italian, citat de "La Repubblica".

Anterior, procurorul de caz afirmase că "nava s-a apropiat prosteşte de mult" de ţărmul insulei Giglio, evocând o distanţă de doar 150 de metri.

MAE îi ajută pe români să revină acasă

La bordul Concordia s-au aflat şi 56 de români, 29 de turişti şi 27 de membri ai echipajului, care urmează să se întoarcă în ţară cu ajutorul MAE.

Sâmbătă, consulul general al României la Bologna s-a deplasat la Grosseto, pentru a elibera titluri de călătorie unui număr de aproximativ 20 de români. Spre seară, reprezentanţii Ambasadei României în Italia au acordat asistenţă consulară unui număr de nouă români. Aceştia au fost preluaţi, de la hotelul din Roma în care erau cazaţi, de un autoturism pus la dispoziţie de Ambasada României şi transportaţi la Secţia consulară, unde li s-au eliberat titluri de călătorie gratuite pentru reîntoarcerea în ţară.

NOROCOȘI. Doi sud-coreeni, soț și soție, se numără printre pasagerii salvați după naufragiul navei Costa Concordia FOTO: RUTERS MĂRTURIA UNUI ROMÂN

"Ne-am salvat unii pe alţii"

Ionela Săvescu

Când Rareş Călimac, din Cluj-Napoca, şi-a sunat părinţii să le spună că a ieşit de pe vapor doar cu hainele de pe el, Daniela Călimac, mama lui, a amuţit la receptor. Nu ştia că pe Mediterana, în sudul Toscanei, vasul de croazieră pe care lucra fiul ei naufragiase aproape de ţărm, din cauza unui banc de nisip.

"Ne-a spus că a auzit o bubuitură, apoi s-a luat curentul şi s-a dat o avertizare ca toată lumea să nu intre în panică. Dar s-a creat panică", povesteşte Daniela Călimac. Fiul ei n-a apucat săşi salveze vreun obiect personal. A ieşit doar cu hainele de pe el: "Mi-a spus: «Mamă, ne-am salvat unii pe alţii. A trebuit să ajutăm, că erau oameni bătrâni şi mulţi copii». Laptopul, actele şi toate lucrurile lui sunt în apă".

CONTRACT. Rareș Călimac are 32 de ani și lucra ca instructor de fitness pe Costa Concordia Cazaţi la hotel, în Livorno Rareş Călimac are 32 de ani şi lucra ca instructor de fitness pe Costa Concordia de o lună. Contractul cu firma de recrutare l-a semnat în septembrie anul trecut, Rareş fiind repartizat prima oară pe un alt vas, Costa Fortuna. "Cu Fortuna a fost pe partea Greciei, în Marea Egee. Apoi l-au transferat pe Concordia, pe Mediterana", a mai spus mama românului.

Nicolae Călimac, tatăl lui, a declarat, pentru EVZ, că toţi cei 56 de români care se aflau pe vasul de croazieră au fost contactaţi de reprezentanţii Consulatului român, pentru a li se oferi ajutor ca să se întoarcă în ţară. "Astăzi (n.r. - ieri) au fost cazaţi la un hotel din Livorno şi urmau să primească toţi bilete de avion şi acte pentru cei care n-au apucat să le mai salveze. Dar niciun român n-a păţit nimic, toţi sunt bine. Rareş era obosit şi un pic speriat. N-a putut nici să doarmă", a adăugat Nicolae Călimac.

<iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/XYwLQDwqDCI?rel=0" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

<iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/hvSrOaoMlco?rel=0" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

<iframe width="560" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/USDXYlZ9UWU?rel=0" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> IADUL DE PE TITANIC

1.517 morţi în 1912

Pe 15 aprilie 1912, pachebotul RMS Titanic se scufunda în apele Oceanului Atlantic, după coliziunea cu un aisberg.

Dintre cele 2.223 de persoane aflate la bord, 1.517 şi-au pierdut viaţa.

Ulterior, s-a aflat că RMS Titanic dispunea de bărci de salvare doar pentru 1.178 de oameni.

Pentru că echipajul vasului a decis ca, mai întâi, să fie salvaţi copiii şi femeile, majoritatea victimelor au fost bărbaţi.

Abia pe 1 septembrie 1985, o echipă de oceanografi francezi şi americani a găsit epava Titanicului.

<iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/oai8SFwvLns?rel=0" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

DEZASTRU

Majoritatea catastrofelor navale au cauze multiple. Naufragiul a fost provocat de o eroare umană sau de o defecţiune tehnică spune Şerban Berescu, director la Autoritatea Navală Română

Mihnea-Petru Pârvu

Eşuarea navei de croazieră Costa Concordia nu face notă discordantă faţă de alte dezastre navale. Faptul că italienii l-au arestat pe Francesco Schettino, comandantul pachebotului, nu-l face pe acesta drept unic culpabil. Schettino este acuzat de omucidere multiplă, naufragiu şi abandonarea navei în timp ce zeci de pasageri încă mai trebuiau să fie salvaţi, au explicat surse judiciare, citate de CNN. Ulterior, acesta a declarat că nava s-a "lovit de un afloriment stâncos", care nu figura pe hărţile nautice.

Căpitanul de cursă lungă Şerban Berescu, director general adjunct la Autoritatea Navală Română, spune că naufragiul poate să fie cauzat de o eroare umană sau de defectarea instrumentelor de navigaţie.

Ce este cu adevărat ruşinos e părasirea navei de către comandant atâta vreme cât la bord mai erau atât pasageri cât şi marinari.

Căpitanul italian susţine că harta era greşită

"În timp ce navigam cu viteză de croazieră, ne-am lovit de un afloriment stâncos. Potrivit hărţii nautice, apele ar fi trebuit să fie destul de adânci", s-a justificat comandatul navei Costa Concordia.

Este posibil, dar puţin probabil ca acest lucru să se fi întâmplat. Fundul Mediteranei, una din cele mai circulate mări, este cartografiat cu acurateţe de serviciile hidrografice ale tuturor ţărilor riverane şi, mai cu seamă, de cele britanice care, de altfel, tipăresc 99% din hărţile nautice după care navighează marinarii.

Navele sunt dotate cu sonde de adâncime care îţi indică denivelările fundului mării cu o marjă de eroare de ordinul centimetrilor. Afirmaţia comadantului nu stă în picioare decât dacă se dovedeşte că harta era greşită sau echipamentele de navigaţie defecte. Important e de ştiut faptul că navele de pasageri navighează pe rute cunoscute, dinainte stabilite şi că doar în cazuri excepţionale se abat de la drumul clasic.

IRESPONSABIL. Căpitanul Francesco Schettino a fost reținut de poliție Cine a greşit: omul sau tehnica?

Şerban Berescu, director general adjunct la Autoritatea Navală Română spune, sub rezerva că nu cunoaşte detalii, că e posibilă o eroare umană. "De vină poate să fie oboseala, o greşeală de navigaţie sau motive tehnice. Poate să fie şi interpretarea greşită a unor elemente pe care le furnizează aparatura electronică de navigaţie cum ar fi radarul sau sonda de adâncime.

De asemenea dintro eroare de citire a girocompasului sau compasului magnetic (n.r. – busola navei). Pe de altă parte navele de croazieră circulă pe un anumit traseu recomandat de «Cărţile Pilot». O navă de pasageri nu poate să bântuie pe mare pe unde vrea comandantul!", explică Berescu.

"Pasagerilor li se predau lecţii de supravieţuire"

Legislaţia internaţională e strictă în ceea ce priveşte siguranţa echipajului şi a pasagerilor. Odată îmbarcaţi oamenii sunt instruiţi cum să recunoscă semnalele sonore care anunţă situaţii excepţionale cum ar fi: "om la apă", "incendiu" sau "abandonul navei". Li se arată traseul pe care trebuie să meargă ca să ajungă la bărcile de salvare, care este locul lor în barcă şi cum se echipează cu vesta de salvare.

"Panica e o chestie ce trebuie eliminată prin instructajul pasagerilor de către secund sau chiar de către comandant. După ce nava pleacă în croazieră se predau lecţiile de supravieţuire. La fel cum fac stewardesele în avion!", detaliază comandantul Berescu.

Comandantul părăseşte ultimul nava

Scandaloasă e, însă, decizia comandantului Schettino de a părăsi nava atâta vreme cât nu fuseseră evacuaţi toţi pasagerii şi marinarii. Comandantul Ştefan Berescu punctează: "E o lege nescrisă. Comandantul părăseşte ultimul nava! El trebuia să se asigure că au fost evacuaţi în siguranţă pasagerii, în primul rând femeile copii şi bătrânii şi, după aceea, echipajul. Totuşi, astfel de situaţii sunt complexe şi fiecare caz are propriile particularităţi".

Citiţi şi:

• FOTOGALERIE: Vezi cum arăta luxosul vas de croazieră Costa Concordia
• Pasagerii navei Concordia acuză echipajul de incompetență. ”Organizarea a fost zero”
• Naufragiul navei Concordia. Ministru italian: „Este vorba de o eroare umană”
• MAE: Ambasada României îi ajută pe românii aflați la bordul navei Concordia să revină în țară