În primele zile din această săptămână, vom primi răspunsul dacă îndeplinim toate condiţiile ca să putem obţine împrumutul extern solicitat de autorităţile române pentru a ieşi cu bine din criza economică.
Soarta banilor de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) se decide în aceste zile de către conducerea instituţiilor. OK-ul pentru cei cinci miliarde de euro care trebuie să vină de la Comisie va fi dat mâine, în cadrul reuniunii Consiliului Ecofin, din care fac parte miniştrii de finanţe ai statelor membre.
Dacă răspunsul va fi pozitiv, prima tranşă din această sumă este aşteptată să intre în Trezoreria statului la sfârşitul lunii iunie.
Acordul, ratificat în parlament
Până miercuri, vom afla şi decizia finală a boardului FMI în privinţa celor aproape 13 miliarde de euro care urmează să intre în rezerva Băncii Naţionale a României (BNR). Guvernul se aşteaptă ca prima tranşă a banilor de la FMI să ajungă în ţara noastră chiar pe parcursul acestei luni.
Restul de două miliarde de euro, care completează suma totală a acordului de împrumut de 20 de miliarde de euro, vor veni de la Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, pentru investiţii şi dezgheţarea creditării. Suma totală va putea fi folosită pe parcursul următorilor doi ani, în funcţie de necesităţi.
După ce vom avea răspunsurile oficiale de la FMI şi CE, acordul de împrumut va fi supus ratificării în Parlamentul României. Dobânzile la aceste credite externe sunt mai mici decât cele plătite în prezent de guvern pentru acoperirea cheltuielilor. BNR caută soluţii pentru creditare Până la intrarea banilor de la FMI, conducerea BNR caută modalităţi pentru a dezgheţa creditarea, menţinând stabilă totodată şi cotaţia leului. Consiliul de Administraţie al BNR se întruneşte miercuri şi, cel mai probabil, va decide păstrarea dobânzii de politică monetară, spun analiştii chestionaţi de EVZ.
„Cred că BNR ar putea menţine dobânda de politică monetară la 10% şi va decide să continue să efectueze un reglaj fin al lichidităţii din piaţă, inclusiv prin injecţii de lichiditate, aşa încât dobânda efectivă din piaţă să continue să scadă către dobânda de politică monetară. În şedinţele următoare, ne putem aştepta şi la reduceri de dobândă de politică monetară”, ne-a declarat Ionuţ Du mitru, economistul-şef al Băncii Raiffeisen.
Totodată, economistul-şef al BCR spune că este foarte important să nu ratăm ţinta inflaţiei. „La fel de importantă este şi o menţinere stabilă a cursului leului, pentru că o depreciere a acestuia ar duce la o inflaţie peste nivel. Singura surpriză pe care ar putea să o facă BNR ar fi reducerea dobânzii cu 0,25%”, ne-a declarat Lucian Anghel, reprezentantul BCR. Pe de altă parte, Laszlo Diosi, directorul general al OTP Bank România, crede că rolul BNR este, în acest moment, de a proteja leul.
„Coborârea rezervelor minime obligatorii de la 18% la 10% ar fi o soluţie pentru pomparea de lichiditate în piaţă. Dar, în condiţiile de faţă, cred că această măsură ar trebui atent analizată”, ne-a declarat şeful OTP Bank. Potrivit acestuia, moneda noastră costă prea mult, prin urmare băncile vor fi forţate să acorde credite tot în valută.
Recomandările noastre
