Şantierele arheologice, transformate în obiective turistice
- Adam Popescu
- 10 februarie 2009, 00:00
Autorităţile judeţene din Timişau pus la punct o strategie de promovare turistică a comunelor periurbane, unde turiştii pot descoperi vestigii arheologice vechi de mii de ani.
Potrivit proiec tului, zona care cuprinde şapte localităţi din jurul Timişoarei - Dumbrăviţa, Şag, Giroc, Moşniţa Nouă, Sânmihaiu Român, Remetea Mare şi Ghiroda - este încadrată la categoria „Turism alternativ periurban“.
„Obiectivele de importanţă istori că ce se găsesc chiar în imediata noastră vecinătate vor fi promovate prin situaţii inedite, gândite special pentru a pune în valoare ceea ce avem şi nu ştim să folosim. Miza noastră este crearea unei oferte turistice atractive şi competitive care să pună în valoare potenţialul zonei şi să contribuie la creşterea economică la nivelul judeţului“, afirmă Constantin Ostaficiuc, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş. Elemente ale Culturii Vinca, în comuna Uivar
Proiectul prezintă obiective turistice prea puţin cunoscute chiar şi în rândul localnicilor, cum ar fi aşezarea neolitică (III î.H.) din satul Chişoda, comuna Giroc, sau cetatea de pământ (II î.H.) care se găseşte tot în această comună.
O altă atracţie turistică neexploatată este cetatea turcească (sec. XIV-XVI) din satul Ianova, comuna Remetea Mare. Şi situl neolitic din comuna Uivar aparţine culturii Vinca, aici fiind descoperită o mască rituală unică în Europa, din ceramică, despre care specia liştii susţin că era folosită de şamani. Tot la Uivar, arheologii au descoperit că, în urmă cu 7.000 de ani, locuitorii zonei aveau arhitecţi şi un plan urbanistic general. „Imaginea de ansamblu care rezultă din planul magnetometric realizat denotă un plan urbanistic caracteristic unei societăţi cu caracter protourban, în care existau, cu siguranţă, specialişti care lucrau în construcţia de case“, a explicat arheologul Florin Draşovean.