Unităţi medicale care au fost renovate sau informatizate cu bani europeni sunt o raritate.

Doar nouă spitale şi cu puţin peste 100 de ambulatorii din ţară au obţinut sau sunt în curs de a obţine fonduri europene pentru modernizare. Toate sunt însă din provincie, niciunul din Capitală care, ce-i drept, fiind într-o zonă mai dezvoltată, are la dispoziţie mai puţini bani alocaţi.

"În mod normal, poate accesa fonduri europene orice spital din România pentru formarea de resurse umane, pentru reabilitarea de spitale, pentru informatizare. Pentru accesarea de fonduri pentru dezvoltarea regională este important ca spitalul să fie proprietatea unităţii administrative regionale", lămureşte Vlad Iliescu, fost secretar de stat în Ministerul Sănătaţii, care s-a ocupat şi de integrare europeană.

Cei care au reuşit să obţină fondurile nerambursabile spun că datorează succesul perse verenţei. Tabăra celor care nu au proiecte accesate, cum e cazul Bucureştiului, explică situaţia prin faptul că finanţarea le-a fost îngrădită.

În acest moment, pentru Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov singurul proiect depus a fost pentru reabilitarea Spitalului Ilfov. Peste 1,4 milioane de euro alocaţi pentru această zonă aşteaptă proiecte pentru finanţare, iar la nevoie suma se poate suplimenta cu 50%.

Vechile policlinici din Capitală, aflate în subordinea primăriei, care în bună parte stau să cadă, ar fi candidate excelente pentru accesarea de eventuale fonduri europene, însă lipsa de cooperare a medicilor care deţin spaţii în ele şi neimplicarea primăriei le menţine în incertitudine.

La capitolul fonduri europene pentru formarea de resurse umane doar 12 proiecte, din peste 120 depuse, au legătură cu sănătatea. În ceea ce priveşte informatizarea, pentru care se pot obţine bani europeni prin Ministerul Comunicaţiilor, doar 17 unităţi medicale româneşti au cerut fonduri.

REŢETE DE SUCCES ÎN ŢARĂ

Cum au luat bani nerambursabili unităţi medicale din Cluj şi Iaşi

Maria Craus 

Dintre unităţile medicale care au cerut bani europeni pentru modernizare, cele mai multe (circa 100) sunt ambulatorii ale unor unităţi medicale din ţară.

Spitalul "Sf. Ioan" e primul din Iaşi care va avea un ambulatoriu integrat nou-nouţ, reabilitat cu fonduri europene. Consiliul Judeţean Iaşi (CJ), instituţie care administrează terenul şi clădirile spitalului aflat în ograda Ministerului Sănătăţii, a reuşit să acceseze fondurile prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa Prioritară 3. Ambulatoriul spitalului va fi reabilitat, extins şi refuncţionalizat cu suma totală de 3.101.809,15 lei, din care 1.464.319,62 lei reprezintă finanţare nerambursabilă.

Consiliul Judeţean Iaşi a cofinanţat proiectul cu 2% şi intenţionează să modernizeze cu fonduri europene şi ambulatoriile altor trei spitale din oraş, care se află în faza de evaluare.

"Trebuie să fii cu un pas înaintea tuturor"

Practic, proiectul derulat de CJ Iaşi cu finanţare europeană constă în reabilitarea construcţiei existente în care funcţiona ambulatoriul spitalului, pe o suprafaţă de 159,55 metri pătraţi, şi extinderea clădirii la sol cu peste 50 de metri pătraţi.

"Cred că pentru a obţine o astfel de finanţare trebuie să fii cu un pas înaintea tuturor, am fost atenţi la toate detaliile, am anticipat cam ce s-ar dori. Noi ştiam din 2006 despre program, aveam idee cam ce se va finanţa. După ce a apărut ghidul de finanţare, am pregătit pentru fiecare axă de finanţare cel puţin un proiect. Pe Axa 3, pe care am obţinut finanţarea pentru ambulatoriu, am depus printre primii. Eram eligibili pentru ambulatorii, clădirea în care funcţiona ambulatoriul şi terenul nu se aflau în litigiu. A contat foarte mult şi resursa umană, trebuie să urmăreşti toate cerinţele, să fii atent la tot ce apare, la orice modificare, să dai clarificările în termen, uneori chiar în aceeaşi zi. În 2008 a apărut o modificare legislativă pentru documentaţia tehnică, imediat specialiştii au refăcut documentaţia", ne-a declarat managerul de proiect Laura Păstrăvanu.

Banii nerambursabili sunt mană cerească pentru spital. "Având în vedere deficitul bănesc din sistemul sanitar nu cred că am fi putut vreodată să modernizăm ambulatoriul. Am făcut şi noi un efort, din fondurile noastre s-a făcut relocarea ambulatoriului pe durata lucrărilor, am închiriat trei containere în care îşi desfăşoară activitatea personalul administrativ, am asigurat amenajarea şi igienizarea spaţiilor în care au fost mutate camerele de gardă, cheltuielile s-au ridicat la vreo 15.000 de lei", a spus managerul spitalului, Vladimir Poroch.

"Am reuşit pentru că am fost încăpăţânaţi"

O altă unitate medicală modernizată pe bani europeni, în cadrul Programului Operaţional Regional Regio, e Spitalul Clinic de Recuperare din Cluj-Napoca.

Dincolo de tonele de hârtii întocmite în perioada derulării proiectului, managerul spitalului, medicul Sanda Patrichi, spune că tot efortul a meritat deoarece statul nu ar fi avut niciodată bani pentru a plăti, dintr-o dată, reparaţia capitală la clădirea unde funcţionează ambulatoriul.

"Valorea totală a proiectului e de 5,8 milioane de lei. Prin programul derulat cu fonduri europene îl modernizăm în doar doi ani. Am executat lucrări de reparaţii capitale, am efectuat modernizări şi îl vom dota cu aparatură la nivelul normelor Uniunii Europene", spune directorul spitalului.

Accesarea fondurilor s-a făcut de către spital, prin intermediul Consiliului Judeţean Cluj, în anul 2006. "Am vrut să reabilităm şi să modernizăm fiecare secţie în parte, dar de la Ministerul Dezvoltării ni s-a transmis că s-a acceptat ideea ca în cadrul acestui program să fie modernizate doar ambulatoriile spitalelor", mai spune Sanda Patrichi.

Spitalul de Recuperare din Cluj-Napoca a fost prima unitate medicală din România care a fost acceptată în cadrul acestui program de dezvoltare, lucrările fiind demarate în anul 2009 şi ar trebui să fie gata anul viitor.

"Dacă ar fi să mă apuc din nou de un astfel de proiect aş face-o fără să mă gândesc deoarece în vremurile astea nimeni nu îţi dă atâţia bani dintr-o dată. Nu am fi reuşit dacă nu eram încăpăţânaţi", a conchis directoarea Patrichi.

Alte spitale care "au putut"

Alte unităţi medicale din ţară cărora li s-a aprobat finanţarea pentru reabilitarea şi modernizarea ambulatoriilor sunt la Moineşti, Botoşani, Rădăuţi, Constanţa, Brăila, Buzău, Galaţi, Oradea etc. Pe lista spitalelor cărora li s-au aprobat prin Ministerul Dezvoltării fonduri pentru reabilitare se află: Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui, Spitalul Judeţean Alexandria, Spitalul Judeţean de Urgenţă Baia Mare. (A contribuit Mihai Şoica)

REUŞITĂ. Spitalul "Sf. Ioan" este primul din Iaşi care va avea un ambulatoriu pus la punct cu bani din fonduri europene

INTERES RESTRÂNS

Doar 17 spitale au cerut bani pentru informatizare

Geta Roman

Numărul unităţilor medicale care au accesat bani europeni pentru informatizare este de 17. Proiectele au fost propuse spre finanţare în cadrul Programului "Creşterea Competitivităţii Economice", prin Ministerul Comunicaţiilor şi au o valoare de 32 de milioane de lei.

Pe lista celor dornici să se informatizeze se numără patru unităţi medicale din Bucureşti (Spitalul "Sf. Maria", Spitalul de Urgenţă Floreasca, IOMC "Alfred Rusescu", Centrul medical de diagnostic Bucureşti (fosta Policlinică Washington), Institutul de Boli Cardiovasculare Iaşi, Spitalul Judeţean de Urgenţă Cluj, Spitalul Orăşenesc Târgu- Bujor, Spitalul de Recuperare "Sf. Gheorghe" Botoşani, Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău, Spitalul Municipal Făgăraş, Spitalul Judeţean de Urgenţă Oradea.

"Aproape ne pierdusem speranţa că se va aproba"

Cei care sunt în curs de a obţine finanţarea recunosc că nu a fost uşor. "Până să ni se aprobe a durat mai bine de doi ani. Aproape că ne pierdusem speranţa. Acum aşteptăm de trei săptămâni ultimele semnături de la Ministerul Comunicaţiilor. Su ma pentru cofinanţare a fost mică, de doar 2%. Datorită noului sistem, analizele se pot vedea din birourile medicilor, totul în spital se interconectează, fluxul este în totalitate electronic. La nevoie se poate face o interfaţă pentru a ne conecta cu un sistem informatizat naţional", explică Narcis Copcă, managerul Spitalului "Sf. Maria", al cărui proiect de informatizare are punctaj maxim între cele 17 aprobate, suma nerambursabilă solicitată fiind de 1.715.184 de lei.

De ce nu accesează fonduri unităţile sanitare din Bucureşti

"Pentru că suntem într-o zonă considerată dezvoltată nu putem accesa proiecte pentru reabilitarea spitalelor. Pentru asta ar trebui renegociat memorandumul dintre UE şi România, din câte am înţeles. Intenţionăm să cerem bani europeni pentru reabilitarea a două ambulatorii de la Spitalele «Gomoiu» şi «Foişor»", afirmă şeful Administraţiei Spitalelor Bucureşti, Marius Savu. Un alt proiect finanţat în Capitală din fonduri europene este pe cercetare, la Spitalul Colentina.

LA LIMITĂ

Policlinică din buricul Capitalei care stă să cadă

În Bucureşti, o situaţie critică o au vechile policlinici, din care unele spaţii au fost concesionate sau vândute către medici. Spre exemplu, Policlinica Dorobanţi este încadrată în gradul 1 de risc seismic, pereţii sunt scorojiţi, inundaţiile sunt frecvente, iar mobilierul este vechi de zeci de ani în multe locuri. O soluţie pentru a fi repusă pe picioare pare greu de găsit.

Potrivit preşedintelui Comisiei de Sănătate a Consiliului General al Capitalei, Carmen Nemeş, clădirea şi încăperile nu pot fi renovate în totalitate cu bani de la bugetul Capitalei sau din fonduri europene, pe motiv că mare parte din policlinică este concesionată.

"Municipalitatea, prin Direcţia de Patrimoniu, administrează imobilul. Cabinetele din clădire au fost concesionate şi vândute mai mul tor medici. Pentru ca ea să fie renovată, trebuie ca toţi proprietarii să se pună de acord şi să renoveze clădirea", a declarat Nemeş.

Medicii care oferă consultaţii aici nu ar avea nimic de comentat dacă cineva s-ar oferi să investească în modernizare, însă ei se declară neputincioşi în a accesa bani.

"Policlinica Dorobanţi poate fi renovată cu bani europeni sau de la primărie dacă aceia care au concesionat spaţiile se pun de acord." CARMEN NEMEŞ, preşedinte al Comisiei de Sănătate din Primăria Capitalei