Deşi ar fi trebuit să înceapă prevenirea cancerului de col şi a bolilor de inimă, oficialii din MS nu ştiu ce servicii vor primi pacienţii.

Două programe importante de prevenţie ar fi trebuit începute anul acesta: unul contra bolilor cardiovasculare, celălalt - contra cancerului de col uterin. Deşi aceste programe sunt planificate de anul trecut, oficialii din Ministerul Sănătăţii nu ştiu încă ce servicii vor putea fi oferite pacienţilor prin medicii de familie.

„Pachetul de servicii va fi menţionat în norme. Nu ştim ce investigaţii se vor face, pentru că fondurile oscilează de la o zi la alta. Lucrăm pentru a-l trimite la guvern”, ne-a declarat Aurel Nechita, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii. Pe de altă parte, şi prin Casa de Asigurări de Sănătate vor începe în acest an programe noi de prevenţie, influenţate şi ele de banii puţini care se strâng la Sănătate.

Consiliere privind nutriţia şi monitorizarea greutăţii

Medicul de familie Rodica Tănăsescu, unul dintre specialiştii care a oferit expertiză pentru aceste programe, spune că, iniţial, se dorea folosirea unor date din programul „Analize pentru toţi”, prin care mai mult de jumătate din populaţie a făcut gratuit teste de măsurare a grăsimilor şi zahărului din sânge.

„Pacienţii cu factori de risc au fost identificaţi, am putea continua cu analize precum colesterolemia, trigliceridele, am putea face consiliere privind nutriţia, am putea monitoriza greutatea pacienţilor. Toate acestea s-au stabilit, mai puţin data de la care demarează programul de prevenţie a bolilor cardiace”, spune Rodica Tănăsescu, preşedinta Asociaţiei Medicilor de Familie din Bucureşti.

În Europa, 42% din decesele înregistrate în rândul bărbaţilor şi, respectiv, 55% din decesele în rândul femeilor sunt cauzate de infarct şi accidente vasculare cerebrale. Şi România se numără printre ţările cu mari probleme în privinţa deceselor cauzate de aceste boli. În aceste condiţii, campaniile care prevăd măsuri pentru oprirea fumatului, schimbarea dietei şi combaterea sedentarismului ar trebui continuate.

„Nu ni se spune dacă sunt sau nu bani pentru recoltări”

Contra cancerului de col uterin, MS îşi propunea, anul trecut, activităţi de screening, ce includeau investigaţii precum colposcopia şi testul Papanicolau. „Dacă programul va demara, vom selecţiona cazurile aflate la risc şi le vom monitoriza timp de 3 sau 5 ani. Scopul era să investigăm, în tr-o primă etapă, între 15% şi 20% dintre femei, apoi din ce în ce mai multe”, spune medicul de familie Rodica Tănăsescu.

În program ar fi trebuit incluse femei cu vârsta între 20 şi 65 de ani, care au avut rude de gradul I sau II bolnave de cancer de col uterin, cele care au avut menstruaţie devreme şi cele care au avut mai mult de şase partene ri sexuali. „Medicul de familie era vă zut ca un fel de manager de caz, el tre buia să le trimită la ginecolog pentru colposcopie şi Papanicolau, dar nici în cazul acestui program nu mai putem spune nimic despre fonduri. Nu ni se spune dacă sunt sau nu bani pentru recoltări”, a specificat medicul Rodica Tănăsescu.

Un test Papanicolau costă 80 de lei, iar o colposcopie - peste 100 de lei. O altă problemă ar fi că în ţară nu există sufi cienţi specia lişti citologi care să interpreteze analizele. „În statele în care s-a făcut deja screening, incidenţa cancerului de col a scăzut cu până la 80%”, a amintit Rodica Tănăsescu.

LIMITĂRI Liste de aşteptare pentru medicamente noi

La Casa Naţională de Asigurări de Sănătate se pregătesc schimbări la programele de diabet, cancer, talasemie. „În limitele bugetului, vom încerca să mai înlocuim din moleculele vechi şi să introducem altele mai noi. Unii pacienţi vor putea beneficia de ele anul acesta, ceilalţi vor fi puşi pe o listă de aşteptare”, a explicat preşedintele CNAS, Irinel Popescu.

În ceea ce-i priveşte pe pacienţii care au suferit un transplant, aceştia vor urma un program profilactic contra hepatitei B şi C. După transplant, riscul ca aceştia să se reinfecteze cu virusurile C şi B sunt mari, întrucât ele nu se cantonează doar în ficat, ci şi în alte organe interne. „Vom cumpăra imunoglobuline, care ajută în prevenirea reinfectării”, a mai spus preşedintele CNAS.