Social
Ce legătură există între dușurile reci și concediile medicale. Rezultatele surprinzătoare ale unui studiu
Duș. Sursă foto: Freepik
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Dușurile reci, considerate de multe persoane un obicei dificil de adoptat, au devenit subiectul unei cercetări care a implicat peste 700 de participanți. Oamenii de știință au analizat modul în care expunerea regulată la apă rece poate influența starea de bine, sănătatea și activitățile cotidiene. Rezultatele au evidențiat diferențe surprinzătoare între persoanele care au acceptat provocarea și cele care au continuat să facă dușuri calde.
Dușurile reci sunt adesea asociate cu ideea de disciplină, energie și rezistență fizică, însă efectele lor asupra organismului continuă să fie investigate de cercetători. Un experiment realizat în Elveția a adus noi date despre acest obicei, după ce sute de persoane au fost monitorizate pentru a observa eventualele schimbări apărute în viața de zi cu zi.
Cercetarea a fost realizată de psihologul Lena Glaser, în cadrul studiilor sale doctorale de la Universitatea din Basel, și a urmărit inclusiv modul în care oamenii reacționează atunci când încearcă să introducă un comportament nou în rutina zilnică.
Rezultatele sugerează că dușurile reci ar putea avea efecte care depășesc simpla senzație de revigorare resimțită imediat după contactul cu apa. Totuși, oamenii de știință atrag atenția că sunt necesare investigații suplimentare pentru a stabili cu exactitate mecanismele implicate.
Experimentul la care au participat peste 700 de persoane
Pentru a evalua efectele dușurilor reci, cercetătoarea a analizat datele provenite din trei studii clinice randomizate, care au inclus în total 719 participanți. O parte dintre aceștia au început să facă dușuri reci în mod regulat, în timp ce alții și-au păstrat obiceiul de a utiliza predominant apă caldă.
Specialiștii au urmărit mai mulți indicatori, printre care numărul zilelor în care participanții s-au îmbolnăvit, absențele de la locul de muncă și modificările percepute în ceea ce privește starea fizică și psihologică.
Un aspect important al experimentului a fost adaptarea la temperaturile scăzute. Pentru persoanele neobișnuite cu apa rece, primele experiențe pot produce un disconfort considerabil, ceea ce face dificilă menținerea acestui obicei.
De altfel, cercetătorii au observat că numeroși participanți au renunțat în primele două săptămâni. Ulterior, rata abandonului a început să scadă, sugerând că persoanele care au continuat experimentul s-au adaptat treptat.
Dușurile reci și concediile medicale. Ce au observat cercetătorii
Una dintre cele mai surprinzătoare concluzii ale experimentului privește numărul zilelor în care participanții au lipsit de la serviciu din motive de sănătate. Cercetătorii au constatat că persoanele care făceau dușuri reci în mod regulat au raportat cu 31% mai puține zile de absență cauzate de îmbolnăviri, comparativ cu cele care nu aveau acest obicei.
Rezultatele au evidențiat și o reducere de 26% a zilelor în care participanții au declarat că au fost bolnavi. Aceste constatări sugerează că expunerea regulată la apă rece ar putea avea o legătură cu sănătatea și capacitatea oamenilor de a-și continua activitățile obișnuite.
Cu toate acestea, specialiștii nu au demonstrat că dușurile reci reduc direct numărul concediilor medicale. Datele se referă la absențele raportate de participanți, iar rezultatele trebuie confirmate prin cercetări suplimentare.
Duș. Sursă foto: Freepik
Schimbările observate și în starea psihologică
Experimentul nu s-a limitat la evaluarea sănătății fizice. Cercetătorii au analizat și modul în care participanții își percepeau starea generală de bine.
Persoanele care au făcut dușuri reci au raportat o ușoară îmbunătățire a stării psihologice, potrivit chestionarelor completate pe parcursul studiului. Au existat și indicii privind o stare fizică mai bună, însă această diferență nu a atins pragul de semnificație statistică.
Observațiile sunt interesante deoarece expunerea la apă rece este percepută inițial de multe persoane ca o experiență neplăcută. Cu toate acestea, participanții care au reușit să transforme dușurile reci într-un obicei au raportat anumite beneficii în ceea ce privește confortul psihologic și starea generală.
Cercetătorii consideră că aceste rezultate merită investigate în continuare, inclusiv pentru a înțelege dacă adaptarea la un comportament dificil poate contribui la schimbarea percepției asupra propriei stări de bine.
De ce ar putea influența apa rece organismul
Una dintre întrebările la care cercetarea nu a oferit încă un răspuns definitiv privește mecanismele biologice care ar putea explica rezultatele. Studiul realizat la Universitatea din Basel nu a investigat direct procesele fiziologice responsabile de eventualele beneficii ale dușurilor reci. Există însă cercetări anterioare care sugerează că expunerea repetată la apă rece ar putea influența anumite componente ale răspunsului imunitar.
Un studiu publicat în 2024 a identificat modificări ale unor indicatori asociați activității sistemului imunitar în cazul persoanelor care făceau dușuri reci.
Observații asemănătoare au fost raportate și în cercetări privind imersiunea în apă rece. Cu toate acestea, specialiștii nu au stabilit dacă asemenea modificări se traduc în mod direct printr-un risc mai mic de îmbolnăvire.
Sunt necesare studii suplimentare pentru a clarifica legătura dintre expunerea la temperaturi scăzute, răspunsul imunitar și sănătatea pe termen lung.
Cât de repede se obișnuiește organismul cu dușurile reci
Un alt rezultat interesant privește capacitatea oamenilor de a se adapta la disconfortul provocat de apa rece. În primele două săptămâni ale experimentului, abandonul a fost mai frecvent, dar ulterior numărul celor care renunțau a început să scadă.
În rândul participanților care au respectat intervenția în cel puțin 70% din timp, proporția celor care raportau efectuarea dușurilor reci într-o anumită săptămână s-a situat, în medie, între 77,3% și 90%, în funcție de studiu. Acest lucru sugerează că un comportament perceput inițial drept dificil poate deveni mai ușor de menținut după o perioadă de acomodare.
Psihologul Lena Glaser consideră că persoanele interesate de acest obicei ar trebui să abordeze schimbarea gradual, prin reducerea treptată a temperaturii apei și prin adaptarea experienței la propriul nivel de confort.
Totuși, dușurile foarte reci nu sunt potrivite pentru toată lumea, în special pentru persoanele cu anumite afecțiuni cardiovasculare sau probleme de toleranță la frig.
Ce spun cercetările anterioare despre acest obicei
Noile rezultate prezintă asemănări cu observațiile unui studiu realizat în 2016, care identificase o reducere de 29% a absențelor de la serviciu cauzate de îmbolnăviri în rândul persoanelor care făceau dușuri reci. În acel experiment, însă, cercetătorii nu au constatat și o diminuare a numărului zilelor în care participanții se simțeau bolnavi.
Prin comparație, analiza celor trei studii realizată de Lena Glaser a evidențiat diferențe atât în privința absențelor de la muncă, cât și a zilelor de boală raportate. Potrivit informațiilor publicate de ScienceAlert, rezultatele provin din lucrarea doctorală a cercetătoarei de la Universitatea din Basel, iar analiza a fost trimisă spre publicare în Journal of Health Psychology.
La momentul prezentării rezultatelor, lucrarea nu trecuse încă prin procesul de evaluare independentă de către alți cercetători.
Dușurile reci ar putea avea beneficii, dar sunt necesare noi studii
Deși rezultatele sunt promițătoare, cercetătorii consideră că nu există încă suficiente dovezi pentru a afirma că dușurile reci reprezintă o metodă sigură de prevenire a bolilor. Datele obținute indică o posibilă asociere între acest obicei și reducerea zilelor de îmbolnăvire raportate, însă nu stabilesc o relație directă de cauzalitate.
În plus, efectele asupra stării psihologice și fizice trebuie confirmate prin cercetări suplimentare, realizate pe grupuri mai mari și cu metode de evaluare obiective. Pentru moment, concluzia este că dușurile reci reprezintă un obicei care merită investigat, dar ale cărui posibile beneficii nu trebuie confundate cu efecte medicale demonstrate definitiv.
Recomandările noastre
