Mirabela Grădinaru, despre copiii care petrec mult timp pe telefon: „Mai conectați ca niciodată și, uneori, mai singuri”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, a atras atenția asupra provocărilor cu care se confruntă copiii și adolescenții în era digitală. Într-un mesaj video transmis la Conferința „Sănătatea mintală în era digitală”, aceasta a vorbit despre influența tehnologiei asupra tinerilor, rolul părinților și nevoia de a aborda problemele emoționale fără rușine sau teamă de judecată.

Ea a susținut că adulții trebuie să înțeleagă mai bine motivele pentru care copiii petrec mult timp pe telefon și să le ofere sprijin, nu doar reguli și restricții.

Mirabela Grădinaru spune că tehnologia face parte din viața copiilor

Partenera președintelui a explicat că generațiile tinere cresc într-o lume în care telefoanele, tabletele și rețelele sociale sunt prezente încă din primii ani de viață.

„Mă bucur să fiu astăzi alături de dumneavoastră într-o conversaţie care cred că ne priveşte pe toţi. Vorbim despre sănătatea mintală într-o epocă în care suntem mai conectaţi ca niciodată şi, uneori, mai singuri ca niciodată. Suntem la câteva secunde distanţă de orice informaţie, de orice om, de orice imagine. Pentru copiii noştri, lumea aceasta nu este una nouă. Este lumea în care s-au născut”, a transmis Mirabela Grădinaru.

Admiterea la liceu 2027-2028. Când are loc repartizarea computerizată și ce trebuie să știe elevii

Cum îți arată câinele că te iubește? Șapte gesturi pe care le poți interpreta greșit

În opinia sa, discuția despre tehnologie ar trebui să pornească de la identificarea unor modalități prin care copiii să învețe să o folosească sănătos, nu doar de la încercarea de a-i ține departe de dispozitive.

„De aceea, cred că discuţia noastră nu ar trebui să înceapă cu întrebarea «Cum îi ţinem departe de tehnologie?», ci poate cu una mai dificilă: «Cum îi ajutăm să trăiască sănătos într-o lume în care tehnologia va fi mereu prezentă?».”

Aceasta a vorbit și despre îndoielile pe care le pot avea părinții atunci când stabilesc limite privind timpul petrecut în fața ecranelor și despre dificultatea de a identifica problemele pe care copiii nu reușesc să le exprime.

Elevi. Sursa foto: AI

Timpul petrecut pe telefon poate ascunde singurătate sau teama de excludere

Mirabela Grădinaru a atras atenția că utilizarea îndelungată a telefonului nu trebuie privită doar ca un obicei care trebuie corectat. În unele situații, comportamentul poate avea legătură cu nevoia de apartenență, comparația cu ceilalți sau dificultățile emoționale.

„uneori, ceea ce noi vedem ca fiind un timp prea îndelungat petrecut pe telefon poate însemna, pentru copil, nevoia de a aparţine unui grup, poate însemna comparaţie, frica de a nu fi exclus, singurătate sau, pur şi simplu, poate fi locul în care încearcă să fugă pentru câteva ore de ceva ce îl apasă”.

Ea a subliniat că stabilirea unor limite rămâne importantă, însă acestea trebuie însoțite de explicații, răbdare și o relație apropiată între copii și adulți.

„Asta nu înseamnă că nu avem nevoie de limite. Avem. Copiii au nevoie de adulţi care să le ofere repere şi siguranţă, dar cred că limita funcţionează cel mai bine atunci când nu vine singură, ci împreună cu explicaţia, cu răbdarea şi, mai ales, cu relaţia”, a mai spus aceasta.

Copiii au nevoie de un spațiu în care să vorbească fără teamă

Partenera președintelui a afirmat că adulții ar trebui să analizeze și mediul în care cresc copiii, nu doar comportamentul acestora. Ea a descris o societate în care succesul este expus constant, comparațiile sunt la îndemână, iar până și momentele de odihnă ajung să fie prezentate și validate în mediul online.

„Să ne uităm şi la lumea pe care am construit-o în jurul lor: o lume foarte rapidă, foarte zgomotoasă, o lume în care succesul este expus permanent, în care comparaţia este la un gest distanţă şi în care, uneori, până şi timpul de odihnă trebuie fotografiat, postat şi validat”, a afirmat Mirabela Grădinaru.

Aceasta a evidențiat importanța unui mediu familial în care copiii să își poată exprima temerile și dificultățile fără să se teamă că vor fi criticați.

„poate că una dintre cele mai importante forme de protecţie pe care le putem oferi unui copil este un loc în care nu trebuie să demonstreze nimic, un loc în care poate spune: «Mi-e greu», «Mi-e frică» sau, pur şi simplu, «Nu ştiu ce se întâmplă cu mine» şi în care răspunsul nostru să nu fie imediat o lecţie, o critică sau o soluţie, ci, pentru început: «Te ascult»”.

Mirabela Grădinaru cere ca sănătatea mintală să fie discutată fără rușine

În mesajul său, Mirabela Grădinaru a susținut că sprijinul acordat copiilor trebuie să implice specialiști, profesori pregătiți și părinți informați. Totodată, ea a subliniat că solicitarea ajutorului nu ar trebui privită ca un semn de slăbiciune sau ca un eșec.

„Avem nevoie de specialişti, de profesori pregătiţi şi de părinţi informaţi, dar, înainte de toate, avem nevoie să facem din sănătatea mintală un subiect despre care se poate vorbi fără ruşine. Pentru că un copil care cere ajutor nu este un copil slab. Un părinte care cere ajutor nu este un părinte care a eşuat. Şi un om care spune că nu este bine nu ar trebui să simtă că trebuie să se ascundă. Poate că nu putem face lumea din jurul copiilor noştri mai simplă, dar putem face ceva foarte important: putem avea grijă ca ei să nu fie nevoiţi să o traverseze singuri”, a transmis aceasta.

Conferința a reunit specialiști din sănătate și educație

Mesajul a fost transmis la cea de-a doua ediție a Conferinței „Sănătatea mintală în era digitală”, organizată de revista Q Magazine la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, sub egida ministerelor Sănătății și Educației.

Evenimentul a reunit medici, profesori, elevi, studenți, părinți și reprezentanți ai instituțiilor publice. Participanții au dezbătut modalitățile prin care utilizarea tehnologiei poate fi limitată astfel încât să fie reduse riscurile de dependență, apariția simptomelor asociate bolilor mintale, alienarea și regresul intelectual.