Majoritatea unităţilor medicale sunt din anii ’70 şi consolidate pe apucate.

Peste 80% dintre spitalele din România, inclusiv o parte din unităţile de urgenţă, nu sunt pregătite să facă faţă dezastrelor, a declarat, ieri, ministrul Sănătăţii, Ion Bazac, de Ziua Mondială a Sănătăţii. „Majoritatea sunt spitale vechi, construite în anii ´70, cu echipamente perimate, voluminoase şi greu de deplasat”, a precizat ministrul.

• Un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că, în cazul catastrofelor naturale sau dezastrelor, precum cele cauzate de inundaţii masive sau cutremure, unele ţări au pierdut până la 50% din capacitatea de spitalizare, exact în momentele în care asistenţa medicală era vitală pentru salvarea supravieţuitorilor.

Operaţii în zgomot de picamăr

• Printr-un proiect al Băncii Mondiale, 30 de spitale din România vor primi anul acesta finanţare pentru lucrări de consolidare, în valoare de 10 milioane de euro.

De ajutorul Băncii Mondiale au mai beneficiat până acum 63 de unităţi de primiri urgenţe din Bucureşti şi din ţară, însă în multe locuri lucrările au fost tergiversate. ”În situaţii de urgenţă, oamenii contează pe spitale. Atunci când ele nu îi pot ajuta, tragedia este cu atât mai mare”, a declarat Margaret Chan, director general OMS.

Un exemplu este Spitalul Universitar de Urgenţă, unde lucrările de consolidare au început în anul 1994 şi sunt preconizate să se finalizeze în această vară. „Majoritatea lucrărilor s-au făcut în timp ce spitalul a fost în funcţiune. În unele perioade s-a lucrat mai intens, în altele mai lent, dar rezistenţa în caz de cutremur va fi destul de mare, având în vedere că s-a lucrat după norme europene”, ne-a declarat Gheorghe Iana, managerul spitalului.

Într-o situaţie similară se află şi Spitalul „Bagdasar-Arseni” din Bucureşti. ”O parte dintre lucrări se vor termina în luna mai, dar consolidarea integrală va mai dura cel puţin doi ani”, ne-a declarat managerul Anca Buliman. Până atunci medicii de la neurochirurgie şi pacienţii internaţi pe secţii sunt nevoiţi să suporte zgomotul făcut de picamăre. „Dacă am fi putut face lucrările evacuând spitalul, treaba ar fi mers mult mai repede. Din păcate, proiectul nu a fost gândit coerent de la început”, afirmă managerul Anca Buliman.

Spitalele de copii au nevoie de secţii noi de ATI

Şi spitalele de copii, cum sunt „Marie-Curie” şi „Grigore Alexandrescu” din Bucureşti sunt supuse lucrărilor de consolidare, fiind de asemenea, spitale foarte vechi.

La ultimul a fost inaugurat ieri secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă, o unitate cu 42 de paturi. „Anul trecut am avut internaţi 33.000 de copii. Prin înfiinţarea secţiilor noi, cum este şi aceasta, sperăm să scădem mortalitatea infantilă, în prezent foarte ridicată, din cauza rezistenţei la antibiotice”, a declarat medicul Coriolan Ulmeanu, managerul spitalului.