Salariile din Educație și Sănătate. Plafonul anunțat de Pîslaru

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Aproape 6 miliarde de lei reprezintă, în acest moment, limita pe care România și-o permite pentru finanțarea măsurilor de salarizare din Educație și Sănătate, potrivit ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. El a mai spus că eventualele promisiuni privind sume suplimentare, fără identificarea unor surse bugetare, nu pot fi susținute în actualul context financiar al țării.

Pîslaru: „Este maximul pe care România şi-l permite”

Dragoș Pîslaru a mai declarat că noua lege a salarizării trebuie să găsească un echilibru între așteptările angajaților din sectorul public și posibilitățile financiare ale României.

Ministrul a susținut că domeniile Educației și Sănătății au așteptări importante în privința veniturilor, însă orice creștere trebuie raportată la resursele disponibile și la angajamentele asumate de România în privința reducerii deficitului.

„În mod evident, ceea ce am încercat să fac toată această perioadă este să asigur un echilibru între nişte aşteptări, în special în sectoarele de educaţie şi sănătate, dar în general în administraţia publică, care au fost cumva împinse de factorul politic din 2022-2024, pentru că această lege trebuia făcută de acum 4 ani. Şi ea a fost amânată mai întâi din considerente de bătaie de cap, apoi a venit perioada electorală şi n-au catadicsit cei de atunci să o pregătească, deşi au avut ocazia chiar şi în guvernul Bolojan, au preferat tot aşa să nu scoată niciun proiect ca să nu tensioneze relaţiile preferenţiale cu sindicatele. Mai ales PSD”, a spus Dragoș Pîslaru.

Pîslaru și promisiunile fără acoperire

sursa: Facebook

Pîslaru a vorbit și despre riscul ca noua lege a salarizării să fie modificată în sensul unor cheltuieli suplimentare care nu au acoperire în buget:

„Dacă în acest moment intrăm din nou într-o zonă populistă în care promiţi bani pe care nu îi ai la buget şi, practic, deviezi de la angajamentele pe care România le are, să ajungă înapoi la un deficit de 3%, deci o promisiune de genul ăsta şi sărirea peste 12 miliarde de lei cu siguranţă este mai rea decât orice fel de penalitate”.

Întrebat dacă o asemenea situație ar putea duce la retrogradarea României, Pîslaru a răspuns afirmativ:

„Absolut. Din acest punct de vedere, mesajele sunt foarte clare. Ministerul de Finanţe de-abia a reuşit să-i convingă pe cei de la Moodys, dacă vă aduceţi aminte, în 7 august, de această situaţie şi de atunci, practic, inclusiv Comisia Europeană şi-a schimbat percepţia despre modul în care se întâmplă lucrurile şi care este importanţa”.

România are deja planificate 8 miliarde de lei

Pîslaru a mai spus că, în acest moment, aproximativ 8 miliarde de lei erau deja prevăzute, în timp ce atingerea pragului de 12 miliarde de lei ar necesita măsuri suplimentare de reducere a cheltuielilor: „Se poate. Dar, atenţie, mai degrabă spre 8 decât spre 12. Ăsta este un lucru pe care ni l-a spus şi Comisia Europeană”.

Discuțiile cu Ministerul Finanțelor și cu reprezentanții Comisiei Europene au urmărit inclusiv identificarea unor variante prin care eventualele creșteri salariale să poată fi introduse etapizat.

Pîslaru a explicat că a încercat să găsească soluții pentru eșalonarea și etapizarea creșterilor, în special în Educație și Sănătate, unde există așteptări salariale ridicate.

Mesaj pentru profesori și cadrele medicale

Ministrul interimar al Muncii a transmis că suma prevăzută în actuala variantă a proiectului pentru cele două familii ocupaționale reprezintă limita financiară pe care statul o poate susține în prezent.

„Vă spun, şi e bine să audă toţi profesorii, toate cadrele medicale, că această valoare pe care o avem, de aproape 6 miliarde de lei, în bugetul pe care îl avem acum, numai pentru cele două familii ocupaţionale, educaţie şi sănătate, este maximul pe care România şi-l permite în acest moment. Orice fel de promisiune pe care sindicatele o fac, anumite partide o fac sindicatelor, că lasă, venim noi şi vă dăm mai mult, este vânare de vânt, este o ipocrizie care o să o vedem în perioada următoare”, a declarat Pîslaru.

Noua lege a salarizării se află în centrul negocierilor dintre Guvern, partidele politice și sindicate. Proiectul este legat și de angajamentele asumate de România în cadrul PNRR, iar forma finală urmează să fie stabilită în urma discuțiilor dintre reprezentanții Executivului și partenerii sociali.