Sală de teatru în Sinagoga Maură din Timişoara

Teatrul Naţional din Timişoara are, din această primăvară, o nouă sală alternativă pentru spectacole. În premieră, o sinagogă lasă deoparte rolul religios şi devine sală de teatru.

Comunitatea Evreilor din Timişoara a cedat Teatrului Naţional din oraş Sinagoga Fabric, cu drept de folosinţă pe 35 de ani. De acum însă sinagoga din Fabric devine Sala 3, pentru artişti şi timişoreni.

„Acesta este un eveniment major pentru Naţionalul timişorean, care, după achiziţionarea cortului de spectacole, reuşeşte să facă un al doilea pas important în strategia sa de «cucerire teatrală» a unui public şi a unor spaţii exterioare centrului – catalizator de instituţii de cultură. Obţinerea de către teatru a acestui spaţiu înseamnă şi recuperarea culturală a unui monument arhitectonic, singura sa şansă de a fi salvat de la ruină, deşi de-a lungul timpului cercetători şi istorici ai artei au semnalat necesitatea intervenţiei de urgenţă asupra sa”, a declarat Adriana Hausvater, directoarea Teatrului Naţional Timişoara.

Fostul manej, folosit pentru montări memorabile Instituţia teatrală reuşelte astfel să întregească harta culturală a oraşului, plasând pe ea, ca teritorii ale artei, sinagoga, alături de Palatul Culturii şi Sala 2. În urmă cu un an, Teatrul naţional a primit în folosinţă fostul manej imperial folosit de împărăteasa Maria Tereza.

Câștigătorul marelui premiu la loto a murit. N-a apucat să se bucure de bani

Meniu libanez de post. Hummus cu salată tabbouleh și lipii coapte

Sala 2 se află în parcul din spatele Hotelului Contionental, în centrul oraşului, iar piesele montate aici – „Poveste de iarnă”, în regia lui Alexander Hausvater, sau „Boala familiei M”, în concepţia lui Radu Afrim, au revoluţionat viaţa scenică timişoreană.

ISTORIC Ridicată în urma unei loterii publice Sinagoga din Fabric este o sinagogă neologă, inaugurată în anul 1899 şi cunoscută ca „Sinagoga Nouă” sau ca „Sinagoga Maură” datorită îmbinării elementelor neo-maure cu cele bizantine, cu elemente de inspiraţie arabic-hispanică.

Banii pentru ridicarea sinagogii au fost strânşi de municipalitate, prin organizarea unei loterii publice, iar restul din donaţii. Lucrarea i-a fost încredinţată antreprenorului timişorean Josef Kremmer, după planurile arhitectului maghiar Lipót Baumhorn, care a conceput, între altele şi sinagogile neologe din Braşov şi Seghedin. Orga a fost construită de faimosul meşter timişorean Wegenstein.