La conferinţa intitulată “Tombola Memoriei. Postcomunismul românesc: dosariade, lustraţie et Co.” şi susţinută în data de 11 iunie la IICCMER (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc), Ruxandra Cesereanu a declarat că va trata tema ei predilectă de cercetare într-un roman cu 40 de personaje.
IICCMER a dat startul conferinţelor „Monica Lovinescu” din cadrul departamentului „Ideologie şi Cultură”. După profesorul Eugen Negrici, a venit rândul Ruxandrei Cesereanu, conferenţiar la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, să invoce evenimentele din piaţa Universităţii din 1990 şi să discute subiectul lustraţiei, într-o companie selectă care îi includea pe Vladimir Tismăneanu, Angelo Mitchievici, Sorin Ilieşiu şi Ioan Stanomir.
La începutul conferinţei, ea a precizat că evenimentul are pentru ea o semnificaţie specială: „prin el închei cei 20 de ani în care m-am ocupat de cercetarea comunismului şi mă retrag strict în literatură (...). Aceasta ţine şi de o opţiune existenţială pe care am avut-o, în sensul în care, după ce scrii o carte despre memorialistica de detenţie şi parcurgi circa 250 de cărţi pline de amintiri legate de suferinţă, după ce scrii o carte despre tortura politică din secolul XX, apoi o carte despre mineriade şi limbajul violent din România şi, nu în ultimul rând, o carte despre revoluţia din 1989, cred că orice cercetător suferă de o intoxicaţie cu violenţă şi e momentul să se retragă sau să îşi caute o altă nişă”, a spus Cesereanu.
La sesiunea de întrebări şi răspunsuri care a urmat, ea a povestit că, dacă va mai avea vreun puseu al cercetării privind tema comunismului, poate se va petrece peste doi – trei ani, când va publica un roman – frescă, realist, la care au provocat-o studenţii, care va conţine 40 de personaje, printre care Ceauşescu, Iliescu etc.
„Există personaje reale care apar şi nu te poţi juca cu astfel de lucruri”, a subliniat Cesereanu. „Repet, cred că am făcut destul (...). Tot ce mi-a stat în putere am făcut”, a declarat autoarea unei părţi din raportul Tismăneanu. Ea a povestit şi că interesul tinerilor privind perioada comunistă se erodează: pentru prima dată, la cursul pe care îl ţine la Facultatea de litere din Cluj, despre literatură şi totalitarism, a intrat în contact cu o generaţie care nu a reacţionat „prea grozav” la el.
„Cei de anul trecut mi-au spus «Doamna profesoară, ar fi cazul să vă reorientaţi către altceva, pentru că nu ne interesează comunismul şi ce s-a întâmplat atunci (...) Nu ne interesează suferinţa. Ceea ce vreţi dumneavoastră este să ne agăţaţi emoţional. N-o să ne lăsăm»”.
Cesereanu a adăugat că studenţii reacţionează însă bine puşi în faţa unor persoane care au trecut prin experienţa detenţiei şi au un discurs coerent, fără clişee, sau când sunt confruntaţi cu documentare.
Recomandările noastre
