Mai multe organizaţii nonguvernamentale au semnat o scrisoare deschisă în care îşi exprimă dezacordul faţă de propunerea deputatului Silviu Prigoană de a înlocui denumirea oficială a persoanelor de etnie romă din "rom" în "ţigan", înregistrată la Senatul României în septembrie.
Tot anul acesta, europarlamentarul român, Sebastian Bodu, a depus o moţiune de rezoluţie la Parlamentul European prin care solicită înlocuirea termenului "rom" cu "ţigan". "Încă de la începuturile mişcării romilor, asociaţiile rome au cerut în mod constant ca denumirea de "rom" să ia locul celei de "ţigan", considerată o insultă", se arată în scrisoarea deschisă. Cuvântul ţigan nu există în limba romani Cuvântul "ţigan", prin care ar trebui numiţi cei de etnie romă, după propunerea lui Prigoană, nu există în limba romani. "Termenul nu a reprezentat niciodată autoidentificarea în limba romani a etniei romilor, ci este un cuvânt profund peiorativ folosit de alteritate/ neromi pentru a insulta romii. Termenul greşit şi neştiinţific de "ţigan" este, din păcate, uneori, asumat de către unii romi, în special de către cei care nu vorbesc limba romani, din necunoaştere, dar şi de către unii romi care vorbesc limba romani, ca formă de "benevolentiae", pentru a mulţumi interlocutorul nerom", explică organizaţiile în documentul oficial. Mai mult, susţin acestea, termenul de "ţigan" provine din limba greacă medie, din "athinganos / athinganoy", semnificaţiile cuvântului fiind următoarele: "păgân", "eretic", "de neatins" sau "impur". În Ţările Române, încă de la prima atestare a romilor, din 1385, semnalată tot în documentele mănăstirii Vodiţa, apare termenul "aţigan", care a devenit mai târziu "ţigan", cuvânt care desemna o stare socială, aceea de rob, nicidecum etnia. În documentele de cancelarie domnească autohtonă, abia în anul 1385 (6894), se pomeneşte despre romi, într-un act de danie. Romii s-au aflat în stare de robie pentru mai bine de jumătate de mileniu (approx. 1385 - 1856). Mai târziu, cuvântul "ţigan" a păstrat, în mentalul colectiv românesc şi în limba română, un sens profund peiorativ: în proverbe - "Nici ţiganul nu-i ca omul, nici răchita nu-i ca pomul", "S-a înecat ca ţiganul la mal", "A ajuns ţiganul împărat şi pe tată-său l-a spânzurat", "Ţiganul e ţigan şi-n ziua de Paşte". Pledoarie pe termenul de "rom" Sub aspect juridic, termenul de "rom" provine din cuvântul prakrit "dom", care însemna "om" şi se referea, pe de o parte, la imigranţii indieni provenind din diverse grupuri etnice, care s-au amestecat şi au realizat căsătorii mixte în Persia, formându-se ca popor acolo şi pornind apoi spre Europa, iar, pe de altă parte, la un subgrup etnic din India, care există şi astăzi. Mai mult, ONG-urile semnatare ale documentului arată că propunerea deputatului Prigoană contrazice "flagrant" garanţiile conferite de Constituţia României, care garantează egalitatea în drepturi pentru toţi cetăţenii României. Acestea aduc în discuţie şi legislaţia internaţională care "reflectă grija leguitorului faţă de păstrarea şi sprijinirea diversităţii culturale şi denotă faptul că diversitatea este percepută, in mod corect, drept o bogăţie, iar nu o ameninţare la adresa României, aşa cum reiese din proiectul de lege menţionat". De asemenea, Asociaţia ACCEPT, Centrul de Resurse Juridice, Centrul Romilor "Amare Romentza", Centrul Romilor pentru Intervenţie Socială şi Studii - Romani CRISS, ECPI-Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice, Fundaţia Ruhama, Fundaţia Ketaness şi Institutul pentru Politici Publice susţin că, deşi guvernul României a elaborat politici publice de incluziune a comunităţilor de romi, folosirea termenului de "ţigan" încalcă dreptul minorităţilor de a le fi recunoscută denumirea pe care o doresc dar. În plus, susţin organizaţiile, denumirea de "ţigan" încalcă şi prevederile Constituţiei României şi ale Covenţiei Cadru pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale şi conduce la un regres instituţional în materie de politici pentru romi. CE PROPUNE PRIGOANĂ Iniţiativa legislativă a deputatului propune ca, în documentele emise de instituţiile din România cu referire la persoane de etnie romă/ ţigănească, denumirea utilizată să fie de "ţigan/ţigancă" şi, în acelaşi timp, să fie interzisă atribuirea de conotaţii negative la folosirea acestei denumiri. Deputatul motivează necesitatea unei astfel de legi prin faptul că termenul "rom" generează confuzie pe plan internaţional. "Sute de milioane de oameni de pe Planetă n-au studii filologice şi de etimologie. Ei fac o asociere firească (şi justă!) între terminaţia -ia / -(an)ia şi ţara (= naţiunea ei) care are această particulă: Britania = brit + ania = "ţara briţilor, a englezilor"; Mauretania = maur + (et)ania = "ţara maurilor", deci România = rom + ania = "ţara romilor". E incorect. Se creează o falsă direcţionare", susţine deputatul în motivaţia propunerii legislative. În timp Academia Română a transmis Guvernului că susţine promovarea iniţitative legislative, Ministerul Culturii, Ministerul de Externe, Agenţia Naţională pentru Romi, Secretariatul General al Guvernului, Departamentul pentru Relaţii Interetnice şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării au arătat că nu susţin propunerea deputatului. *Comentariile la acest articol vor fi moderate. Vă rugam să comentaţi în limitele impuse de bunul-simţ şi în spiritul toleranţei.
Recomandările noastre
