Agentiile imobiliare inregistreaza o explozie a vanzarilor de case de vacanta pe coasta bulgara, unde sunt mult mai ieftine decat in Romania.
O casa cu vedere la mare cu doar 30.000 de euro? E posibil in Bulgaria. Urmand exemplul fostei Regine Maria, tot mai multi romani se lasa atrasi de frumusetile din zona Cadrilaterului (nordul Bulgariei), indeosebi de palatul regal de la Balcic.
Dupa aderarea la UE, romanii au descoperit ca proprietatile din tara vecina sunt mult mai ieftine. Agentiile imobiliare au raportat o explozie a vanzarilor de case de vacanta, care au cunoscut o crestere accelerata incepand cu luna ianuarie a acestui an, cand cele doua tari vecine au aderat la Uniunea Europeana.
Balcic, pamant romanesc In martie, gradina regala din Balcic incepe sa se trezeasca la viata. Apa reumple iazurile si cascadele, strecurandu-se lenesa printre trandafiri imbobociti, cactusi giganti, arbori Ginkgo sau nenumarati crini - doar cateva dintre cele peste 3.000 de specii rare pe care gradinarul elvetian Jules Jany le-a plantat aici acum un secol.
Parcul ca din basme a fost creat de inspiratia Reginei Maria a Romaniei, ce si-a petrecut multe zile la Balcic incepand din anii ‘20, pe cand aceasta regiune facea parte din Romania. Regina Maria s-a stins cu putin inaintea celui de-al Doilea Razboi Mondial. Timp de o jumatate de secol dupa razboi, in timpul regimului comunist din Romania, pasiunea ei pentru zona Balcicului a fost un subiect interzis.
Romanii au inceput sa descopere acest loc abia dupa 2000, cand zeci de persoane au inceput sa exploreze litoralul Marii Negre la nord de Varna, in vizite de weekend sau cautand investitii in case de vacanta. Interesul crescut al romanilor schimba aspectul regiunii: se creeaza noi locuri de munca, apar noi restaurante si oportunitati de afaceri, resuscitandu-se statiuni altfel muribunde.
Sezonul estival se incheie, de obicei, pe litoralul Marii Negre, la inceputul lunii septembrie. Insa anul trecut, pe riviera bulgara, romanii au prelungit sezonul pana la sfarsitul lunii octombrie.
Ospatarii de la restaurantul "Zlatnata Ribka" ("Pestisorul de aur"), de pe lacul Durankulak, au fost nevoiti sa invete pe de rost meniul in limba romana. "Ei sunt singurii nostri clienti pe timp de iarna", spune unul dintre ospatari, Petko Petkov.
"Vrem sa ne petrecem vacantele aici" Romanii nu vin aici doar pentru mancare sau pentru cumparaturi. S-a constatat un interes in crestere in domeniul imobiliar, mai ales in regiunea statiunii Varna si a imprejurimilor acesteia. "Pana in ianuarie 2007, aveam rareori cate un cumparator roman, insa dupa aderarea la UE numarul afacerilor incheiate a crescut rapid", spune Daniel Dimitrov, reprezentant al agentiei imobiliare Palad.
Dimitrov spune ca, in timp ce scade interesul britanicilor, pana acum principalul grup de cumparatori, creste interesul in randul romanilor. Agentia Karavel a vandut unor romani sase apartamente in ultimele saptamani, pentru aproape 360.000 de euro in total. "Vrem sa ne petrecem vacantele aici", declara Stefan Radu din Bucuresti, care a platit 40.000 de euro pentru un apartament cu doua camere, la jumatate de pret fata de ce ar fi putut cumpara in Romania.
"Aici poti cumpara o casa decenta, cu gradina, in schimbul sumei de 30.000 de euro", spune si Mariana Stoica, o cumparatoare potentiala, tot romanca. "Cu acesti bani nu poti cumpara o casa cu pamant nici macar intr-o statiune saraca gen Vama Veche!"
Apartament cu vedere la plaja: 32.000 de euro Pe fondul acestei dezvoltari spectaculoase a statiunii Varna, agentiile imobiliare incearca sa atraga clienti spre regiunile subdezvoltate din nordul orasului, mai aproape de granita cu Romania.
Agentiile sunt deja ocupate cu promovarea de apartamente intr-un complex luxos din oras. "Apartamente cu doua camere cu vedere spre plaja, la pretul de 32.000 de euro", scrie pe un panou publicitar.
Stoil Ranev, un pensionar din Sofia care s-a mutat la Kavarna pentru a duce o viata mai linistita, intentioneaza sa-si deschida si el o agentie imobiliara in oras. "Este timpul sa invat romaneste", spune acesta zambind.
ISTORIE
De la razboaiele balcanice la turismul european Interesul reciproc al reprezentantilor celor doua natii este oarecum surprinzator, avand in vedere rivalitatea istorica dintre romani si bulgari privind Cadrilaterul (regiunea din sudul Dobrogei). Dobandita dupa razboaiele balcanice, aceasta regiune a ramas in posesia Romaniei pana in anul 1940.
Ocupatia a lasat localnicilor amintiri nu tocmai placute, acest resentiment intensificandu-se in timpul Razboiului Rece. Desi Bulgaria si Romania au fost strans unite de apartenenta la blocul socialist, ele au fost separate, in acelasi timp, de disputele privitoare la granita. Cand Bulgaria a inceput sa inregistreze o dezvoltare
a litoralului Marii Negre in anii ‘60, foarte putini romani se numarau printre turisti. Dupa caderea regimului comunist si dupa un deceniu de dureroasa tranzitie economica in ambele state, aderarea la UE a readus cele doua tari la un numitor comun.
In ultimii doi ani, din ce in ce mai multi romani au trecut Dunarea in mici excursii, asta dupa ce, in trecut, aproape ca niciunul nu vizita orasele de pe litoralul bulgar. Acum insa, romanii au rezervat deja 400 din cele 1.000 de paturi din Varna pentru vacanta de Paste - de obicei un sezon slab pentru litoralul bulgar.
MAGNET TURISTIC
Atractii locale: palatul, rockul si branza In 2006, palatul Reginei Maria si gradina din Balcic au reprezentat cel mai vizitat obiectiv turistic, dupa Muzeul National de Istorie de la Sofia. Mai mult, 70% dintre turistii de la Balcic au fost romani.
O alta atractie o reprezinta frecventele concerte rock organizate la Kavarna, un oras la aproximativ 80 de kilometri sud de granita cu Romania. Concertele unor trupe precum Deep Purple, Scorpions, Glen Hughes si Ronnie James Dio au atras mii de romani. In fine, tot mai multe persoane trec granita pentru a cumpara alimente bune si ieftine, in special cantitati mari de branza.
Proprietarii de supermarketuri sunt incantati. "Suntem supusi unei presiuni constante de catre romani", se amuza Tonko Tonev, primarul orasului Kavarna. Potrivit acestuia, rafturile principalelor magazine alimentare ale orasului sunt adeseori goale, in urma vizitelor cumparatorilor straini.