Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Sarmiza Andronic, specialist în comunicare, atrage atenția asupra degradării comunicării în spațiul public și susține că politicienii și autoritățile au ajuns să trateze superficial un domeniu esențial. Într-o discuție cu Radu Preda la podcastul Picătura de business, aceasta a explicat că faptul că oamenii vorbesc tot mai mult nu înseamnă neapărat că și comunică mai eficient.
Sarmiza Andronic: Toată lumea are pretenția că știe
„Nu comunicăm, vorbim”, a sintetizat Sarmiza Andronic, explicând că una dintre principalele probleme este convingerea celor aflați în funcții publice că nu mai au nimic de învățat în materie de comunicare.
Potrivit specialistului, această atitudine este întâlnită inclusiv în rândul primarilor, președinților de consilii județene și al altor persoane cu funcții de decizie.
„Toată lumea are pretenția că știe. Indiferent despre ce domeniu vorbim, nu are nimeni nevoie de cineva care să-ți spună cum să vorbești, știi? Asta este o mare greșeală pe care mai ales cei din politică o fac sau cei din administrația publică”, a afirmat Andronic.
Ea susține că una dintre principalele provocări pentru un consultant politic sau un specialist în comunicare este să-i convingă pe oamenii aflați în poziții de autoritate că trebuie să învețe să comunice și, mai ales, să asculte.
„Să le demonstrezi că mai au de învățat și că, de fapt, să vorbești nu înseamnă să comunici și că trebuie să învețe să asculte”, a explicat aceasta.
„Oamenii nu mai fac conferințe de presă”
Sarmiza Andronic consideră că și comunicarea politică s-a schimbat radical. În opinia sa, conferința de presă, care permitea anterior un dialog direct între oficiali și jurnaliști, și-a pierdut din importanță.
Specialistul susține că mulți miniștri evită întâlnirile directe cu presa pentru că nu sunt suficient de bine pregătiți să răspundă unor întrebări dificile.
„Chestiunea cu conferința de presă nu mai funcționează. Nu mai funcționează pentru că avem în fruntea ministerelor niște oameni care chiar nu știu să comunice și le e frică de presă”, a spus Andronic.
Ea a explicat că inclusiv situația în care un ministru nu deține o anumită informație poate fi gestionată prin tehnici de comunicare. Problema apare atunci când oficialul nu știe cum să recunoască elegant că nu are răspunsul și reacționează negativ la întrebările jurnalistului.
Critici și pentru jurnaliștii care folosesc AI
Sarmiza Andronic a criticat însă și modul în care unii jurnaliști folosesc inteligența artificială pentru pregătirea întrebărilor.
„Jurnaliștii nu mai pun întrebări din capul lor. Acum se uită pe inteligența artificială, pe ChatGPT, apelează la inteligența artificială”, a afirmat ea.
În opinia specialistului, acest lucru poate duce la întrebări excesiv de sofisticate, formulate într-un limbaj rigid, pe care uneori chiar jurnalistul nu îl poate explica ulterior.
Andronic consideră că aceeași problemă apare și în rândul oamenilor politici și al autorităților, care pot ajunge dependenți de instrumentele AI pentru formularea mesajelor.
„Oamenii nu mai fac, autoritățile nu mai fac conferințe de presă, nu mai există acest instrument pe scena politică, pe scena publică”, a mai spus ea.
Specialistul subliniază că dialogul direct rămâne esențial, iar o discuție față în față poate clarifica mai bine o situație decât o serie de mesaje publicate online.
În acest context, Sarmiza Andronic a vorbit și despre rolul purtătorilor de cuvânt, despre care spune că este tratat cu superficialitate în instituțiile publice.
„Această instituție a purtătorului de cuvânt nu există, pentru că toată lumea o tratează cu superficialitate. Dacă apare o domnișoară drăguță care a făcut jurnalism, este suficient. Nu, nu este suficient”, a concluzionat ea.
Recomandările noastre
